Richard Rohr vorbește despre un experiment realizat într-un acvariu cu o știucă ce era hrănită periodic cu peștișori.

Pe la mijlocul experimentului acvariul este împărțit în două, cercetătorii adăugând un perete de sticlă la mijloc. Apoi aceștia pun peștișorii în partea cealaltă a acvariului, unde nu se află știuca. Imediat aceasta se îndreaptă înspre peștișori însă se lovește de peretele de sticlă. Înoată puțin în cerc și face la fel, se lovește iar de sticlă. A treia oară la fel, însă nu mai lovește peretele atât de tare.

După alte câteva încercări se plimbă doar pe lângă peretele de sticlă. Are cumva impresia că nu va ajunge la peștișori. Foarte curând înoată în cerc ignorând hrana din partea cealaltă.

În această etapă cei ce conduc experimentul înlătură peretele de sticlă. Peștișorii se aproprie de branhiile știucii însă aceasta nici măcar nu mai încearcă să mănânce.

Experimentul se încheie cu știuca ce flămânzește și care moare în cele din urmă. E convinsă că nu va ajunge la hrană, la peștișorii aceia. Nu-și va mai risipi timpul ori răni botul.

„Aceasta este cea mai bună imagine a orbirii culturale. Îmi venea să plâng când am auzit-o prima dată, însă am realizat că experimentul este despre ființele umane, nu despre pești. Oameni care flămânzesc în mijlocul belșugului“, menționa Rohr.

Atâta belșug în dumnezeire și totuși atât de mulți ce flămânzesc și mor. Dumnezeu să ne ajute să le arătăm că hrana ce poate sătura sufletul lor înfometat nu este departe de ei.

….

Marius Zarnescu, Associate Pastor at Emmaus International Ministries

Contactează-mă pe FACEBOOK! (Click Aici)