Primul beneficiu al Împărăției este FOCUL care Isus l-a aruncat pe pământ, la cruce. Mulți dintre ucenicii LUI așteptau Împărăția despre care El le vorbea mereu, ca să aducă pace între oameni, însă El le zice: ”Eu aduc foc pe pământ, și dezbinare, oamenii și familiile se vor dezbina unii împotriva altora. ”Am înțeles din Luca 12:49-53. Când Împăratul Și-a declarat Împărăția în vigoare, după crucea LUI dezbinarea s-a făcut. Împărăția celui rău a fost distrusă și împăratul ei făcut de ocară înaintea lumii, cu toate domniile și stăpânirile lui. El a făcut posibilă intrarea în Împărăția LUI, oricărui om de pe pământ care crede și dorește eliberarea din împărăția celui rău. Acest foc separă oamenii din cele două împărății: adevărul de minciună și lumina de întuneric, iar familiile se dezbină, unii împotriva altora. Fii celui rău, prigonesc pe ”fii” lui Dumnezeu, este de înțeles că în Împărăția lui Dumnezeu se intră prin multe greutăți și necazuri și toți cei ce voiesc să trăiască cu evlavie în Hristos sunt prigoniți. Însă acest foc aprins în inimă, nu poate fi stins nicidecum de cel rău, ci din contră se extinde cuprinzând de multe ori chiar prigonitorii, pe care îi ia din împărăția celui rău și-i așază în Împărăția LUI Dumnezeu.  

   Al dioilea beneficiu este NEPRIHĂNIREA. Când omul este strămutat în Împărăție, este născut din nou, după chipul Domnului și asemănarea LUI. Împărăția are numai făpturi noi, care au neprihănirea Împăratului, dreptatea și justificarea LUI, actul de înfiere fiind încheiat, iar ei sunt moștenitorii Împăratului și a Împărăției LUI. Cel rău nu mai are nici o autoritate asupra lor, ci ei au autoritate peste el, în Numele Împăratului lor. Sunt echipați cu armătura Împăratului și luptă dintr-o biruință câștigată de El și în Numele LUI. Când ”fii„ Împăratului i se împotrivesc tari în credință, el fuge, fuge pentru că-i cunoaște cine sunt și știe că nu poate să-i biruiască, fiindcă Împăratul lor, l-a biruit. Îl cunoaște bine pe Împăratul și-și recunoaște foarte bine înfrângerea de la cruce.

   Al treilea beneficiu este PACEA. Acestă pace nu există în împărăția celui rău. Este o pace care stăpânește inima fiului Împărăției, chiar în mijlocul necazului, chiar în atacuri și lovituri din partea celui rău, el are pace, știind că biruința lui este deja câștigată, ieșirea din criză asigurată și toate lucrurile care cel rău credea că-l vor răpune la pământ, acum lucrează împreună spre binele fiului Împărăției, pentru că Împăratul face asta pentru ”fii” LUI. Să ai pace în mijlocul necazului este ceva dumnezeiesc, dar asta este în Împărăția lui Dumnezeu. Această pace întrece orice pricepere omenească, o înțeleg doar cei din Împărăție, fii Împăratului. Este minunată această PACE, de câte ori vine ceva și văd că inima ar începe să mi se tulbure, mă opresc din tot ce am și zic: ”nu mi se tulbură inima, eu am pacea care nu oscilează, sus, jos ci este tare, puternică, este pacea Împăratului meu, care mi-a dat-o din belșug și o aleg, poți dispărea stres și tulburare, în Numele Împăratului meu” și nu are decât să plece.

   Al patrulea beneficiu este BUCURIA. Când am înțeles că bucuria este rodită în mine de către Duhul Sfânt, iar eu prin credință beneficiez de ea, am fost cea mai fericită femeie de pe pământ. Ce învățasem eu era că noi ne bucurăm plângând, stând cu capul în pământ, fără nici o manifestare a bucuriei în Domnul, ci manifestările erau la stres și nervi, copleșită de neputință. Plângeam când mă bucuram crezând că asta-i voia Domnului și plângeam când sufeream, crezând că o merit, așa că viața mea era plânsul și întristarea. Cred că Domnului îi este milă de așa o viața a ”fiilor” Săi. El zice ”bucurați-vă totdeauna și iarăși zic bucurați-vă.” Această bucurie este de sus rodită în noi de Duhul Sfânt și poți să te bucuri în ocară ca în cinstire, în hulă ca în laudă, în lipsă ca în belșug, în necaz ca în bucurie, tu te bucuri, lauzi și-L mărești pe Împăratul prin orice treci, crezi și vezi izbăvirea pentru că Împăratul a adus-o la cruce iar tu intri în ea, fără să mai bocești plângându-ți de milă, ci bucurându-te întotdeauna împreună cu Împăratul tău, iar El este la fel bucuros când vede ”fii” Împărăției LUI bucuroși, plini de pace, trăind neprihănirea LUI la cote înalte, chiar atunci când focul trebuie să separe lumina de întuneric, iar ”fii” Împăratului, duc Împărăția mai departe prin mijlocul focului, pentru că Împăratul a aprins acest foc, care face separarea, Împărăției LUI de împărăția celui rău.