„Omul acela i-a zis: „Cum îţi este numele?” „Iacov” a răspuns el” (Geneza 32:27)

     Schimbarea are loc prin mărturisire. Câtă vreme s-a identificat ca fiind „Iacov”, care înseamnă „Înșelătorul”, el își recunoștea implicit slăbiciunile de caracter. Aceasta este partea importantă a procesului schimbării pe care o face Dumnezeu în noi, întrucât nu ne vom schimba niciodată până nu confruntăm și nu recunoaștem cu sinceritate nelegiuirile, păcatele, slăbiciunile și greșelile. Trebuie să spui: „Doamne, am o problemă. Am dat de necaz, și recunosc că eu sunt de vină!” Abia atunci Dumnezeu poate să lucreze. Ai observat vreodată cât de ușor ne găsim scuze? Devenim experți în a arunca vina asupra altora, spunând lucruri precum: „Nu e vina mea, doar știi asta! E mediul în care am crescut… părinții mei sunt de vină…” Sau „problema pe care o am la serviciu este din cauza șefului!” De ce ne comportăm și vorbim astfel? Pentru că e greu să ne recunoaștem slăbiciunile și greșelile, și ni se poate părea înfricoșător să cerem ajutor. De ce trebuie să ne mărturisim păcatele înaintea lui Dumnezeu? Pentru a-L informa? Nu, El știe deja totul! Când îi spunem lui Dumnezeu că am păcătuit, nu e o surpriză pentru El; în tot acest timp, El ne cunoștea toate problemele. I le mărturisim pentru că El vrea ca noi să spunem: „Ai avut dreptate, Doamne; am o problemă. Am încurcat-o!” E umilitor să ne recunoaștem greșelile, dar odată ce-o vom face, Dumnezeu ne va da acces la puterea Sa, ca să ne ajute să ne schimbăm în bine. În acel moment, începem să devenim ceea ce ne-am dorit mereu să fim. De fapt, Dumnezeu te iubește așa cum ești – însă te iubește prea mult ca să te lase așa!