„Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” (Numeri 14:8)

     Când unii dintre iudei au văzut uriași în Țara Promisă și au vrut să se întoarcă în Egipt, Caleb a spus: „Domnul va fi binevoitor cu noi, ne va duce în ţara aceasta, şi ne-o va da.” În acea clipă s-au petrecut două lucruri: „Toată adunarea vorbea să-i ucidă cu pietre…” și „slava Domnului s-a arătat peste Cortul Întâlnirii, înaintea tuturor copiilor lui Israel.” (Numeri 14:10) Când cei din jurul lui Caleb au spus „nu”, Dumnezeu a spus „da”! – iar noi nu avem nevoie de altceva decât de aprobarea Lui! Când o ai, îi poți trece cu vederea pe cei ce pun bețe-n roate, și poți merge mai departe. Dacă aștepți să fie cineva de acord, să te aprobe și să te aplaude, nu vei ajunge nicăieri. A existat o vreme când omenirea a crezut că pământul este plat și că omul nu va păși niciodată pe lună. În 1899, Biroul de Patente din Statele Unite aproape s-a închis pentru că funcționarul, Charles H. Duell a declarat: „Tot ce s-a putut inventa, a fost inventat!” Privind în retrospectivă, această afirmație este ridicolă, însă unii dintre noi gândesc la fel. Încetăm să mai învățăm, pentru că avem impresia că suntem prea bătrâni. Ne este frică să ne schimbăm cariera, ca să nu ne punem în pericol pensia. Nu ne urmăm visele, ca să nu dăm greș sau ca să nu fim ridiculizați. Suntem atât de obișnuiți cu limitele auto-impuse și ne spunem: „nu pot face asta”, încât credem că nu putem face nimic. În esență, ne-am creat o cutie, ne-am târât înăuntru și acum căutăm ceva sau pe cineva pentru a-l învinovăți pentru lipsa noastră de credință. Nu Dumnezeu te-a închis într-o cutie, tu singur ai intrat acolo – și acum trebuie să iei inițiativa să ieși din ea. Astăzi, hotărăște-te s-o faci – iar Dumnezeu îți va binecuvânta strădania!