„Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut” (2 Corinteni 4:7)

     Una din cele mai neplăcute neînțelegeri menționate în Scriptură s-a iscat între doi dintre cei mai de succes lucrători ai tuturor timpurilor: Pavel și Barnaba. De la ce-a pornit această divergență? Din cauza tânărului Ioan Marcu. Barnaba a dorit să-l ia cu ei în următoarea lor călătorie misionară, iar Pavel nu a dorit lucrul acesta. De ce? Se pare că Pavel nu era foarte încântat că Ioan Marcu își dorea timp liber pentru a-l petrece cu familia. Vedeți, uneori persoanele pasionale, precum Pavel, conduse de scop, nu văd lucrurile prea clar! Însă după un timp, Pavel  s-a răzgândit și a scris: „Dima, din dragoste pentru lumea de acum m-a părăsit, şi a plecat… Ia pe Marcu, şi adu-l cu tine; căci el îmi este de folos pentru slujbă” (2 Timotei 4:10-11). Din această situație putem învăța trei lecții importante: 1) Fiecare merită încă o șansă. La urma urmelor, asta face Dumnezeu pentru tine în mod repetat. Atenție: când ești îngăduitor, poți fi rănit și dezamăgit, însă dacă dorești să semeni cu Hristos, este un risc pe care trebuie să ți-l asumi! 2) Nu toți au aceeași chemare. Poate persoana pe care te-ai supărat nu este chemată să facă ce ai fost tu chemat să faci, sau poate a fost chemată să facă altfel. Nu face din preferințele tale o condiție a dragostei, acceptării și interacțiunii cu alții. 3) Caută ce-i mai bun în alții, nu ce-i mai rău. Biblia spune: „Comoara aceasta o purtăm în nişte vase de lut.” Asta înseamnă că toți cei cu care avem de-a face au o „comoară”. În același timp este responsabilitatea ta să cauți această comoară și s-o prețuiești. În general vorbind, când oamenii se simt apreciați, ei au tendința să se ridice și să-ți împlinească așteptările.