„Nu te teme, căci vreau să-ţi fac bine…” (2 Samuel 9:7)

     În vremurile Bibliei, când un rege ajungea la tron, de obicei îi ucidea sau îi exila pe toți membrii familiei fostului rege. Iată o istorisire în acest sens. Ionatan, fiul regelui Saul, și David, pe care Saul îl ura, erau prieteni apropiați. Atât de apropiați, încât au încheiat un legământ pentru a-și da viața unul pentru altul pentru a se ocroti. După ce Ionatan și Saul au murit în luptă, lui Ionatan i-a mai rămas un fiu în viață, pe nume Mefiboșet. Așa că, David l-a chemat la palat, spunându-i: „Nu te teme, căci vreau să-ţi fac bine din pricina tatălui tău Ionatan. Îţi voi da înapoi toate pământurile tatălui tău Saul, şi vei mânca totdeauna la masa mea”. Mefiboșet locuia în Lodebar, care înseamnă „ținutul gol, țara fără pâine” (Vezi 2 Samuel 9:4-5). Acesta e un fapt semnificativ, deoarece atunci când stima ta de sine nu există, ceea ce te înconjoară arată de obicei lucrul acesta. Fie renunți definitiv, fie ajungi în cealaltă extremă, străduindu-te să fii perfect. Însă nu trebuie să faci nici una, nici alta! Biblia spune: „Te iubesc cu o iubire veșnică; de aceea îți păstrez bunătatea Mea!” (Ieremia 31:3). Faptul că ești acceptat de Dumnezeu nu se bazează pe ceea ce ești, ci pe persoana căreia îi aparții! Mefiboșet era șchiop și avea dificultăți la mers. Spiritual vorbind, și tu ai fost la fel! Cu toate acestea, „Mefiboșet… mânca totdeauna la masa împăratului…” deși „era olog de amândouă picioarele” (2 Samuel 9:13). Picioarele sale nu puteau fi văzute pentru că erau ascunse sub masa împăratului. Același lucru face Dumnezeu și pentru tine! El te îmbracă în neprihănirea lui Hristos și îți acoperă toate păcatele cu sângele Lui. Asta înseamnă că ești întotdeauna acceptat în ochii Săi – chiar și în acest moment!