„Mustră, ceartă, îndeamnă…” (2 Timotei 4:2)

     Când îți dorești acceptarea și aprobarea, vei ajunge să fii controlat de cei pe care ar trebui să îi conduci. Pavel a recunoscut acest lucru, de aceea l-a învățat pe Tit: „Spune lucrurile acestea, sfătuieşte şi mustră cu deplină putere. Nimeni să nu te dispreţuiască” (Tit 2:15). Temându-se că vor provoca tulburări în rândurile oamenilor, conducătorii nesiguri se zbat când trebuie să ia decizii, și își asumă răspunderea pentru reacțiile emoționale ale altor persoane. Ei nu-și dau seama că atunci când fac ceea ce trebuie, iar ceilalți nu sunt de acord, e problema lor. Un lider matur înfruntă dezamăgirea și păstrează o atitudine bună; este dispus să facă față muzicii chiar și atunci când nu îi place cântecul. Gândește-te la acest lucru: Când îți avertizezi copiii să nu pună mâna pe o sobă fierbinte, nu e responsabilitatea ta să îi faci să se și bucure că aud asta, nu? Speri doar că, pe măsură ce vor deveni maturi, vor înțelege. Dar adevărul este că unii oameni nu vor să audă cuvântul „nu”, indiferent de vârsta pe care o au! Dar noi toți avem nevoie să-l auzim din când în când; în caz contrar, nu vom fi niciodată mulțumiți decât dacă ne vom trăi viața după bunul nostru plac – și așa, nu vom ajunge niciunde sau vom avea probleme! Pavel, care îl pregătea pe Timotei să devină un conducător, i-a spus: „Mustră, ceartă, îndeamnă cu deplină putere.” Mustră-i pe oameni când greșesc, ceartă-i când sunt încăpățânați, încurajează-i când se luptă, ai răbdare când învață și cresc, și asigură-te că instrucțiunile sunt clare și ușor de înțeles. Asta fac conducătorii buni, iar singura modalitate prin care se învață lucrul acesta este practica!