„Aveţi nevoie de răbdare…” (Evrei 10:36)

     Să încercăm să ne imaginăm cum a fost viața lui Noe pe corabie. Cu siguranță nu prea reușea să doarmă. Trebuia să hrănească, să curețe și să îngrijească mii de animale cât era ziua de lungă. Apoi vă puteți imagina cum mirosea pe corabie? Știați că elefanții africani produc treizeci și două de kilograme de gunoi pe zi? Deci mirosea urât și era mizerie. Aceasta este o imagine destul de clară a ceea ce înseamnă uneori ascultarea. E vorba de strădanie și de efort tot mai mare. Binecuvântările lui Dumnezeu ne pot complica viața. Însă, spre deosebire de păcat, ele aduc o bucurie și o împlinire atât de mare, cum nu am mai experimentat niciodată (vezi Proverbe 10:22). Indiferent de viziunea pe care ți-a dat-o Dumnezeu, va fi nevoie de mai mult timp și de efort mai mare decât ți-ai imaginat. Noe ne pune în fața unei realități crunte, nu-i așa? Dacă un deceniu ni se pare o perioadă lungă în care trebuie să ne urmăm cu răbdare pasiunea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, ce zici de douăsprezece decenii? E uimitor ce poate face Dumnezeu, dacă ești perseverent an de an! Noi avem tendința de a supraestima ceea ce putem realiza într-un an, dar subestimăm ce poate face Dumnezeu într-un deceniu! Cheia reușitei este să planifici și să depui toate eforturile. Cei ce-și planifică activitățile privesc spre viitor și fac o previziune; cei ce sunt muncitori fac pas după pas și merg zi de zi. Succesul nu înseamnă numai să ajungi acolo unde dorește Dumnezeu să mergi, ci și ceea ce devii în tot acest proces. Înseamnă să treci linia de sosire așa cum a făcut-o Pavel: „M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credinţa” (2 Timotei 4:7). Așadar, fă ce ți-a spus Dumnezeu!