„Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.” (Matei 18:19)

     Biblia spune: „Dacă doi dintre voi se învoiesc pe pământ să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri.” Becky Smith avea optzeci și patru de ani, iar sora ei Christine avea optzeci și doi. Din cauza vârstei, prima dintre ele orbise, iar cea de-a doua era gârbovă, așa că nu puteau merge la biserică. Cu toate acestea, biserica avea nevoie de ele. Locuiau pe Insula Lewis, aproape de coasta Scoției și un întuneric spiritual coborâse peste satul lor, Barvas. Membrii bisericii se împuținau, iar tinerii își băteau joc de credință, vorbind despre convertire ca despre ciumă. În octombrie 1949, prezbiterul Bisericii Libere din Scoția și-a chemat membrii la rugăciune. Dar ce puteau face două bătrâne aproape neputincioase, și legate de casă? – ai zice… „Foarte multe!”, și-au zis ele. Și au transformat modesta lor locuință într-o casă de rugăciune. De la ora 10:00 seara la 4:00 dimineața, două nopți pe săptămână, îl rugau pe Dumnezeu să aibă milă de oraș. După câteva luni, Becky i-a spus Christinei că Dumnezeu i-a vorbit prin următoarele cuvinte: „Voi turna ape peste pământul însetat şi râuri pe pământul uscat” (Isaia 44:3). Ea l-a sfătuit pe pastor să organizeze o evanghelizare și să-l invite pe cunoscutul evanghelist Duncan Campbell să vorbească. Când Campbell a refuzat să vină, ea a insistat: „Dumnezeu spune că va veni peste două săptămâni și va predica aici pe timpul nopții.” Și s-a întâmplat exact așa! Timp de cinci săptămâni, Campbell a predicat în fiecare seară de câte patru ori unei mari mulțimi, de la orele 19, de la 22, la miezul nopții și-apoi de la 3 dimineața! S-au convertit mulți păcătoși, s-au închis baruri din lipsă de mușterii și insula Lewis a gustat prezența lui Dumnezeu… Și asta pentru că două femei s-au rugat cu credință pentru același lucru. Deci, caută-ți și tu un partener de rugăciune!