„Nu te teme nici de spaimă năpraznică” (Proverbe 3:25)

     În Biblie, atacurile de panică sunt denumite „spaimă năprasnică.” Nu poți respira, palmele îți transpiră, pieptul ți se umflă și te simți slăbit. Dacă ai experimentat vreodată un atac de panică, vei recunoaște aceste simptome. Doctorii estimează că în lumea noastră contaminată de stres, cam o treime dintre noi experimentează cel puțin un atac de panică pe an. Dacă te numeri printre ei, iată câteva lucruri pe care le poți face pentru a te ajuta singur: 1) Respiră adânc. Panica te face să respiri în reprize scurte și superficiale, în timp ce respirația adâncă te ajută să te calmezi și să te relaxezi. Așadar, când începi să te simți copleșit, oprește te și rostește numele lui Isus. Încearcă; funcționează! 2) Vorbește cu tine însuți. Spune: „Harul Meu îţi este de ajuns” (vezi 2 Corinteni 12:9). Dacă răspunzi cu și mai multă panică, vei ajunge să ai un necaz dublu. Poate la început ți se va părea dificil să îți permiți să simți panica fără să reacționezi, dar lucrul acesta te va ajuta să rupi cercul și să preiei controlul asupra gândirii tale. 3) Fă lucruri care să te calmeze. Poate este ultimul lucru pe care l-ai face, pentru că atacurile de panică te fac să ai fără să vrei gânduri care îți alimentează teama. Așadar, stai o clipă și rostește o rugăciune, spune un verset, ascultă muzică inspirațională sau vorbește cu un prieten. Dacă atacurile tale de panică continuă, nu este o rușine să primești ajutor profesional. La urma urmelor, Dumnezeu este cel care dă doctorilor competența și abilitatea de a interveni. Iată un verset pe care ar trebui să-l scrii și pe care să-l ai la îndemână: „Când te vei culca, vei fi fără teamă, şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce. Nu te teme nici de spaimă năprasnică … căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.” (Proverbe 3:24-26).