Galateni 2:20.”Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc... dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine.”

   Nu poți să zici ” Hristos trăiește în mine” dacă nu ești mai întâi conștient că ai murit, că ai fost răstignit împreună cu EL și că ai înviat împreună cu EL și viața care o trăiești în urma învierii, o trăiești în credința Fiului lui Dumnezeu, cu care te-ai făcut UNA. Poți dar să rostești aceste cuvinte: ”Hristos în mine” dar dacă ”Cuvântul” nu s-a făcut trup în tine, nu are de unde să crească VIAȚA Fiului, în viața ta și asta te va duce la faptele moarte, care te vor învârti în jurul tău, a eului tău și nu a lui Hristos și Hristos nu se va vedea în viața ta, iar celor din jur le vei zice: ”Hristos în mine”, iar ei vor răspunde: ”doar tu zici asta, noi nu-L vedem” și asta nu ar folosi nimănui pentru mântuire, ci doar ca o piedică în calea ei.

   Dar dacă Hristos trăiește în tine în urma morții împreună cu El și a învierii împreună cu EL, prin credință, doar prin credință, atunci vei avea nădejdea slavei, care te va așeza în fața Hristosului înviat, Îl vei privi cu fața descoperită, ca într-o oglindă și slava va veni, slavă după slavă și har după har peste viața ta, prin Duhul LUI. Hristos din tine, prin Duhul, împreună cu duhul tău pur și neprihănit, proaspăt înviat cu El va lua inițiativă și peste sufletul tău și mintea, sentimentele și voința ta, vor intra deplin conștiente de cine ești tu ca persoană în Hristos, vor intra în acțiunea de înnoire a minții tale în care nu vor mai avea loc lucrurile vechiului stăpân, ci vor fi înlocuite cu lucrurile lui Hristos și a Cuvântului Său, cu care-ți hrănești acum viața printr-o minte proaspătă și nouă, care va avea efectul de ”viață” din Hristos și chiar peste trupul tău, care va accepta învierea vieții lui din boli, dependențe, adicții, legături și se va face LUMINĂ, peste toată persoana ta, duh, suflet și trup. În versetul tematic zice: Am fost răstignit, deci mort cu Hristos și am înviat, trăiesc acum, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine adică în duhul meu și-n sufletul meu, iar viața pe care o trăiesc în trup, (deci și trupul este prins în această înviere) o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu și anume că trupul va fi și el adus la viața încă de acum, pentru că asta este în Împărăția LUI în cer, este viață, iar noi credem că în viața fiului de Dumnezeu în inima căreia împărățește Hristos acum și aici, este ”viață”, duh, suflet și trup, precum în cer și pe pământ. Dar cine experimentează asta? Cei ce cred Cuvântul LUI, cei ce cred că Hristos locuiește în ei, cei ce cred că au murit împreună cu Hristos și au înviat împreună cu El, cei ce cred că Hristos locuiește în ei. Inima, adică duhul nostru este reședința Duhului Sfânt, avem un suflet și locuiesc într-un trup. Cum ar locui Hristos și Duhul Lui într-un trup strivit de bolii și dependențe? El nu vrea asta, noi vrem, pentru că ne este greu să credem că Hristos din noi poate să învie fiecare celulă și fibră moartă din trupul nostru și să le aducă la viață împreună cu El, duh, suflet și trup, aici și acum, pentru că la învierea din morți când va veni Isus, nu va învia trupul acesta, ci vom primi trupuri noi, trupuri de slavă ca a LUI. Acest trup va merge în țărână odată, dar acum să-l aducem sub puterea învieri LUI, pentru că Duhul Sfânt vrea să-i dea viață din belșug  ființei noastre întregi, pentru că Hristos locuiește în noi. Romani 8:10-11. Amin!