Suntem ”fii” de Dumnezeu, prin naștere din Duhul, prin credință. Amin. Suntem ”robi” netrebnici când împlinim toate poruncile lui Dumnezeu, ca să FIM, ca să AJUNGEM ”fii” ai LUI. Suntem ”robii” LUI când din dragoste pentru Tatăl nostru ducem vestea bună despre cine este El, până la marginile pământului, slugindu-L cu fidelitate și slugindu-ne unii pe alții în dragoste.

Luca 17:10.”Tot așa și voi, după ce veți face tot ce vi s-a poruncit, să ziceți: ”Suntem niște robi netrebnici; am făcut ce eram datori să facem.”

   Domnul Isus vorbea ucenicilor LUI, în contextul Legii, era înainte de jertfa Lui, însă scopul lui Dumnezeu era să salveze acești ”robi netrebnici” care și dacă ar fi făcut tot ce le era poruncit, ar fi fost tot ”robi netrebnici” pentru că Dumnezeu avea în vedere ceva mai bun, El vedea ”chipul LUI în fii Săi” pe care după ce va plăti prețul neascultări omului, prin moartea Fiului Său, toți cei ce vor crede se vor naște din nou prin Duhul Lui, la o viață cu totul nouă, cu o natură dumnezeiscă, care nu vor mai face nimic poruncit ca să fie ”fii„ ai lui Dumnezeu, ci vor fi ”fii” născuți din EL, pentru a- L cunoaște și a face tot ce place Tatălui lor, din dragoste, din respect, mulțumitori că sunt moștenitorii LUI, pentru veci. Câtă înșelăciune și astăzi chiar în Biserică, când auzi că trebuie să faci fapte ca să-I fii plăcut Domnului, să faci ca să poți să te apropii de El, printr-o neprihănire câștigată prin trudă și la capătul zilei ori ai greșit, ori trebuie să mai faci un singur lucru, ca să fie deajuns ca să capeți trecere înaintea LUI ori dacă ai crede că totul ai făcut bine ce cere EL, totuși să nu fii ”fiu” ci rob netrebnic. Trist și greu pentru om și dureros pentru un Tată atât de bun, care Și-a dat Fiul ca jertfă pentru toată netrebnicia și robia și datoria noastră și noi să încercăm să adăugăm neprihănirea exterioară la jertfa LUI Isus, ca să căpătăm trecere înaintea LUI? Singur, Domnul Isus Hristos a împlinit toate poruncile și voia Tatălui, cât a fost pe pământ, iar pentru noi a împlinit toată Legea la cruce. Normal pentru noi neamurile, nici nu era Legea, ci facem din fire lucrurile Legii și noi ne suntem  singuri lege. Cei ce fac asta dovedesc că legea este scrisă în inima lor, fiindcă despre asta mărturișește cujetul lor și gândurile lor, care ori se învinovățesc, ori se dezvinovățesc între ele. Deci totul este la nivel sufletesc, gânduri, rațiune, minte pentru acei ”robi” care trăiesc și slujesc ca robii, ca să-și câștige neprihănirea și trecerea înaintea lui Dumnezeu. Însă Isus S-a jertfit ca să ne facă ”fii” nu robi netrebnici, iar ”fiii” nu se fac în exterior ci se nasc în interior, nu din suflet și din minte, ci din DUH și în duh. Aceștia trăiesc, dar nu mai trăiesc ei, ci Hristos trăiește în ei, robia și netrebnicia s-a sfârșit în moartea lui Hristos, atunci când ”robul” netrebnic a murit împreună cu Hristos, iar când a înviat Hristos, a înviat împreună cu El, nu un ”rob”, ci un ”fiu” de Dumnezeu, cu natura LUI, care este călăuzit și condus de Duhul Sfânt, care Și-a făcut casa în el, în trupul lui. Pavel zice: ”nu știți că voi sunteți Templul Duhului Sfânt?” Duhul nostru are un suflet și locuiește  într-un trup. Ferice de duhul în care locuiește Duhul Sfânt și ferice de sufletul și trupul acela, pentrucă propășirea și creșterea în credință îi este asigurată, de Duhul Sfânt.

   Am vorbit despre robia păcatului și robii care încearcă să câștige favoarea și neprihănirea lui Dumnezeu, prin puterea lor, care toată viața sunt doar păcătoși iertați. Astăzi m-a iertat Tata, mâine fac iar păcat și niciodată nu știu că sunt salvaț, ci asta o știe Domnul, zic ei. Și chiar dacă ar face totul, ar fi doar ”robi netrebnici” și nu ”fii”. Trăiesc prin vedere și nu prin credință, văd păcatul și păcat fac. Este comfuzie fiindcă HARUL nu se câștigă, HARUL se primește prin credință.   Și totuși Cuvântul zice în multe locuri că noi suntem și ”robi”. Chiar unii din Apostoli au zis despre ei. Tit 1:1; Iacov 1:1; Fapte 4:27-29. și Domnului Isus, I-a  zis Robul Meu Isaia 52:13,3:11. . și robi ai neprihăniri suntem noi ”fii” LUI, Romani 6:16-20. și robi unii altora suntem noi. 2 Corint. 4:5. În Filipeni 2:6-9. Isus a luat un chip de rob. EL nu a crezut ca un lucru de apucat să fie asemeni lui Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat de sine, coborând la noi jos, smerit și ascultător până la moarte și moarte de cruce. Slavă LUI!

   Mulțumim Doamne că suntem ”fiii” Tăi, suntem în Tine și Tu ești în noi, dar nu luăm ca un lucru de apucat să fim deopotrivă cu Tine, ci ne răstignim firea și cu lepădare de sine, ne luăm crucea și vrem să Te ascultăm, să ne smerim și să- Ți slujim cu reverență, dragoste, supunere, nu cu pretenții ci cum slujește un rob, nu cum vrem noi, ci cum vrei tu, nu după voia noastră, ci după voia ta. Doamne suntem robii Tăi, cum și Tu ai fost Robul lui Dumnezeu cel iubit, în slugire, în ascultare și jertfire. Apoi vrem să fim și robi unii altora din Trupul Tău, să-i slujim cu pasiune, dragoste, onoare și compasiune pe fiecare mădular, așa cum ne iubești Tu, să iubim și noi. Amin!