„Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi” (Ioan 15:16)

     Domnul Isus a spus: „Nu voi M-aţi ales pe Mine; ci Eu v-am ales pe voi; şi v-am rânduit  să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roada voastră să rămână.” Este important modul în care  începi o relație. Ambele părți trebuie să se simtă în largul lor pentru ca lucrurile să meargă  bine. De exemplu, când ești invitat la cineva acasă, la cină, este normal să te aștepți ca gazda  să îndeplinească anumite obligații sociale. Nu ar trebui să te întrebi dacă ești bine-venit, dacă  va fi mâncare suficientă pentru toată lumea sau dacă ai loc la masă. Aceste lucruri te-ar putea  îngrijora dacă ai apărea neinvitat. Tot astfel, faptul că știi că ai fost „ales de Dumnezeu” îți dă  încredere. Înseamnă că ești acceptat; nu trebuie să ții o pledoarie ca să fii ales. Dacă crezi  că prin faptul că te-ai dus la altarul bisericii pentru a-ți da viața lui Hristos înseamnă că L-ai  ales pe Dumnezeu, mai gândește-te o dată! Dumnezeu te-a ales din două motive: pentru a  te binecuvânta și pentru a te face o binecuvântare pentru alții (vezi Geneza 12:2). La început,  însă, poate nu toate binecuvântările Sale sunt lucruri de care te bucuri. Biblia vorbește despre  „belşug de binecuvântare” (vezi Maleahi 3:10). Uneori binecuvântările lui Dumnezeu sunt atât  de copleșitoare, încât atunci când începe să le toarne peste tine tu te gândești: „nu cred că  le pot face față.” Și ai avea dreptate – dacă tu ai fi fost cel care a inițiat relația! Însă nu tu  L-ai ales pe Dumnezeu, El te-a ales pe tine. Și pe cine cheamă pe acela îl echipează. Tot ce  ai de făcut este să fii deschis și receptiv. „Daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, … ca pe nişte  unelte ale neprihănirii.” (Romani 6:13).