„Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjuri cu bunăvoinţa Ta”  (Psalmul 5:12)

     Când ceri cuiva un favor, în general este ceva ce nu este dator să-ți dea. Biblia spune despre Dumnezeu: „Căci Tu binecuvântezi pe cel neprihănit, Doamne, şi-l înconjuri cu  bunăvoinţa Ta.” Acest cuvânt „neprihănit” nu înseamnă fără greșeală, căci altfel nici unul  dintre noi nu ne-am califica! Înseamnă să fii îmbrăcat cu „neprihănirea lui Hristos” care ne  face să fim primiți înaintea lui Dumnezeu și ne califică pentru bunăvoința lui Dumnezeu (vezi  2 Corinteni 5:21). Acesta este un adevăr pe care trebuie să-l înțelegi și de care să te ții! De  ce? Pentru că atunci când ai parte de bunăvoința lui Dumnezeu, ceilalți vor începe să-ți arate  bunăvoință – adesea din motive pe care nici ei nu și le pot explica! Bunăvoința lui Dumnezeu  a făcut posibil ca oamenii din Biblie, care altfel nu ar fi avut merite prea mari, să facă lucruri  mărețe. Dumnezeu a folosit o tânără pe nume Estera ca să salveze poporul evreu. Așa că ea  a mers prin credință, s-a înfățișat înaintea regelui neinvitată, chiar dacă a încălcat protocolul  și „ea a căpătat trecere înaintea lui” (Estera 5:2). Dumnezeu a croit o cale pentru ca ea să  împlinească misiunea pe care i-a încredințat-o. Fără bunăvoința lui Dumnezeu, Rut, o  păgână, nu ar fi fost acceptată de iudei. Dar pentru că Dumnezeu a avut un plan pentru viața  ei, iar inima ei a fost deschisă pentru El, a ajuns să se căsătorească cu Boaz, „un om foarte  bogat” (Rut 2:1). Și din această unire a descins regele David și la urmă, Domnul nostru  binecuvântat, Isus. Ce bunăvoință! Biblia spune: „Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului”  (Proverbe 12:2). O singură clipă de bunăvoință din partea lui Dumnezeu va face mai mult  pentru tine decât o viață de strădanie. Așadar, roagă-te astăzi pentru bunăvoința lui  Dumnezeu – și caut-o în fiecare zi!