„A legat pe fiul său Isaac şi l-a pus pe altar” (Geneza 22:9)

     Avraam l-a considerat pe Isaac ca pe un dar special de la Dumnezeu. Însă darurile oferite de Dumnezeu pot fi lucruri minunate, sau lucruri periculoase. Cum vine asta? Păi, pe măsură ce cultivăm darurile pe care ni le-a dat Dumnezeu, se poate întâmpla să ne bizuim pe ele mai mult decât ne bizuim pe Dumnezeu. În acel moment, cea mai mare calitate a noastră devine cel mai mare defect al nostru. Dumnezeu i-a dat lui Lucifer o înfățișare frumoasă și o voce frumoasă. Acele daruri au fost folosite inițial pentru a-L glorifica pe Dumnezeu. Apoi Lucifer s-a uitat în oglindă și a început să reflecteze la propria sa frumusețe. El a glorificat darul care i s-a dat, în loc să-L glorifice pe Dumnezeu! Învățătura pe care o putem primi din căderea lui Lucifer este aceasta: orice lucru pe care nu-l transformi în laudă la adresa lui Dumnezeu se transformă în mândrie. Pentru noi, lucrul acesta e o problemă, pentru că „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.” (Iacov 4:6). În loc să-i aducă laudă lui Dumnezeu, Lucifer și-a hrănit eul. Dorința lui păcătoasă de a fi înălțat a fost cea care l-a condus pe Lucifer la cădere. Care sunt cele mai mari daruri pe care ți le-a dat Dumnezeu? Care sunt cele mai memorabile ocazii pe care ți le-a creat Dumnezeu? Ce vise mărețe a pus Duhul Sfânt în sufletul tău? Acesta este „Isaacul” tău. Trebuie să-ți iubești Isaacul și să-l celebrezi, dar el nu trebuie lăsat niciodată să ia locul lui Dumnezeu în viața ta. Uneori visele rânduite de Dumnezeu nu sunt doar născute, ele trebuie să fie renăscute. Dacă devin mai importante decât Dumnezeu, trebuie să le jertfești de dragul sufletului tău. Trebuie să le pui pe altar și să le sacrifici. Uneori visul tău trebuie să moară, înainte să poată învia spre slava lui Dumnezeu!