„O nădejde amânată îmbolnăveşte inima” (Proverbele 13:12)

     Depresia te poate face să renunți la viață. Când sarcina a devenit prea mare pentru Moise, el i-a zis lui Dumnezeu: „Mai bine omoară-mă… ca să nu-mi mai văd nenorocirea.” (Numeri 11:15). Fiind sigur că Izabela își va pune în aplicare amenințările de a-l ucide, Ilie L-a rugat pe Dumnezeu să-i ia viața. Se spune că întâmpările din cartea Iov s-au petrecut într-un interval de numai nouă luni, însă pierderile pe care le-a suferit Iov au fost atât de devastatoare, încât a zis: „M-am dezgustat de viaţă!” (Iov 10:1). Solomon a zis: „O nădejde amânată îmbolnăveşte inima.” În loc să dezbatem întrebări gen: „Poate un creștin care își ia singur viața să ajungă în Rai?”, mai bine să-i cerem lui Dumnezeu înțelepciune ca să ne dăm seama când o persoană dragă nouă a ajuns în pragul disperării, sau când este atât de afectată emoțional, încât nu mai suportă să trăiască nici măcar o zi! Cine sunt acești oameni? Tineri care își fac tăieturi pe corp, ca un strigăt după ajutor. Veterani de război care suferă de stres post-traumatic, care se angajează în relații nocive și care nu reușesc să scape de demonii războiului sau nu-i pot izgoni. Victimele abuzului care manifestă comportamente dăunătoare sau nesănătoase ca un mijloc de supraviețuire. Oameni cumsecade care se luptă cu probleme de natură intimă, dar care sunt îngroziți să vorbească despre aceste lucruri. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, 615 milioane de oameni din lumea întreagă se luptă cu depresia sau cu anxietatea în fiecare zi. Unii dorm în vile, iar alții sub poduri. Unii dintre ei sunt creștini care nu suportă să audă că sunt slabi și că nu au suficientă credință. Un verset rapid, o rugăciune scurtă și expedierea lor cu un „Dumnezeu să te binecuvânteze” nu fac decât să-i arunce în gura lupilor. Domnul Isus ne-a zis: „Vă trimit”, pentru că ne-a dat Cuvântul, Duhul și puterea de a-i ajuta!