„Poate că el a fost despărţit de tine, pentru o vreme, tocmai ca să-l ai pentru veşnicie, dar nu ca pe un rob, ci… ca pe un frate” (Filimon 1:15-16)

     Ce a determinat până la urmă sfârșitul sclaviei? Evanghelia lui Isus Hristos. Să ne uităm împreună la scrisoarea pe care i-a scris-o Pavel lui Filimon. Un rob fugar a fost aruncat într-o închisoare romană împreună cu Pavel, iar Pavel l-a convertit la Hristos. Când robul acela a fost eliberat, Pavel l-a trimis înapoi la proprietarul său Filimon. Obiceiul acelor vremuri era ca sclavii care au fugit și care au fost prinși să fie omorâți. Dar și Filimon devenise creștin, un alt convertit al apostolului, iar Pavel l-a sfătuit să-l primească „nu ca pe un rob, ci mult mai pe sus decât pe un rob: ca pe un frate.” În acea nouă relație de frăție, sclaviei i s-a prevestit sfârșitul. Să mergem mai departe spre zilele lui William Wilberforce, care a fost convins că este păcătos și s-a convertit în urma predicii lui John Wesley. Wilberforce, un om slab și cocoșat, a devenit unul din cei mai puternici membri ai Parlamentului. Simțind focul Evangheliei și al libertății oferite de Hristos, Wilberforce și-a folosit toată energia și elocvența răsturnării odiosului comerț cu sclavi africani. Succesul lui în abolirea sclaviei în tot Imperiul Britanic a dus la agitație și la acțiuni similare în Statele Unite. De fapt, prin proclamările care au răsunat de la amvoanele bisericilor, în toate statele nordice, au luat ființă partidele aboliționiste și au reușit să distrugă sclavia odată pentru totdeauna. Așadar, prin biserică s-a eradicat sclavia. Domnul Isus a venit „să tămăduiască pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiască robilor… slobozirea” (Luca 4:18). Ești tu membru al Bisericii răscumpărate și eliberatoare a lui Hristos? Dacă nu, te poți înrola astăzi!