Înnoirea legămîntului

Evrei
(8:8) Căci ca o mustrare a zis Dumnezeu lui Israel: „Iată, vin zile”, zice Domnul, „când voi face cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda un legământ nou,
(8:9) nu ca legământul pe care l-am făcut cu părinţii lor în ziua când i-am apucat de mână ca să-i scot din ţara Egiptului. Pentru că n-au rămas în legământul Meu şi nici Mie nu Mi-a păsat de ei”, zice Domnul.
(8:10) „Dar iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după acele zile”, zice Domnul: „Voi pune legile Mele în mintea lor şi le voi scrie în inimile lor; Eu voi fi Dumnezeul lor, şi ei vor fi poporul Meu.

                      Da, este minunat că ne aflăm în epoca harului, a noului legământ încheiat la cruce acum 2000 de ani cu sângele prețios al lui Isus, Mielul lui Dumnezeu, însă principiile lui Dumnezeu rămân aceleași, și dacă noi nu păstrăm în inimile și în mintea noastră Legile Lui, nu suntem oare pasibili de încălcare a legământului?

          Ce ne poate despărți pe noi de dragostea lui Dumnezeu decât o inimă rea și necredincioasă, o inimă nesupusă și uitucă, o inimă pierdută în plăcerile lumii acesteia și răzvrătită față de Adevăr, sau chiar o inimă care numai iubește așa cum a iubit odată.

Deuteronomul 29
(29:1) Iată cuvintele legământului pe care a poruncit lui Moise Domnul să-l încheie cu copiii lui Israel în ţara Moabului, afară de legământul pe care-l încheiase cu ei la Horeb.
(29:2) Moise a chemat pe tot Israelul şi le-a zis: „Aţi văzut tot ce a făcut Domnul sub ochii voştri, în ţara Egiptului, lui Faraon, tuturor supuşilor lui şi întregii lui ţări:
(29:3) marile încercări pe care ţi le-au văzut ochii, minunile şi semnele acelea mari.
(29:4) Dar Domnul nu v-a dat minte să pricepeţi, nici ochi să vedeţi, nici urechi să auziţi până în ziua de azi.
(29:5) Totuşi El zice: ‘Eu v-am călăuzit patruzeci de ani în pustie; hainele nu vi s-au învechit pe voi şi încălţămintea nu vi s-a învechit în picior;
(29:6) pâine n-aţi mâncat şi n-aţi băut nici vin, nici băutură tare, ca să cunoaşteţi că Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.’
(29:7) Aţi ajuns în locul acesta; Sihon, împăratul Hesbonului, şi Og, împăratul Basanului, ne-au ieşit înainte, ca să ne bată, şi i-am bătut.
(29:8) Le-am luat ţara şi am dat-o în stăpânire rubeniţilor, gadiţilor şi la jumătate din seminţia manasiţilor.
(29:9) Să păziţi dar cuvintele legământului acestuia şi să le împliniţi, ca să izbutiţi în tot ce veţi face.
(29:10) Astăzi staţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru voi toţi, căpeteniile seminţiilor voastre, bătrânii voştri, mai-marii oştirii voastre, toţi bărbaţii din Israel,
(29:11) copiii voştri, nevestele voastre şi străinul care este în mijlocul taberei tale, de la cel ce-ţi taie lemne până la cel ce-ţi scoate apă.
(29:12) Stai ca să intri în legământ cu Domnul Dumnezeul tău, în legământul acesta încheiat cu jurământ şi pe care Domnul Dumnezeul tău îl încheie cu tine în ziua aceasta,
(29:13) ca să te facă azi poporul Lui şi El să fie Dumnezeul tău, cum ţi-a spus şi cum a jurat părinţilor tăi Avraam, Isaac şi Iacov.
(29:14) Nu numai cu voi închei legământul acesta încheiat cu jurământ,
(29:15) ci atât cu cei ce sunt aici printre noi, de faţă, în ziua aceasta înaintea Domnului Dumnezeului nostru, cât şi cu cei ce nu sunt aici printre noi în ziua aceasta.
(29:16) Ştiţi cum am locuit în ţara Egiptului şi cum am trecut prin mijlocul neamurilor pe care le-aţi străbătut.
(29:17) Aţi văzut urâciunile şi idolii lor, lemnul şi piatra, argintul şi aurul, care erau la ele.
(29:18) Să nu fie între voi nici bărbat, nici femeie, nici familie şi nici seminţie a căror inimă să se abată azi de la Domnul Dumnezeul nostru, ca să se ducă să slujească dumnezeilor neamurilor acelora. Să nu fie printre voi nicio rădăcină care să aducă otravă şi pelin.
(29:19) Nimeni, după ce a auzit cuvintele legământului acestuia încheiat cu jurământ, să nu se laude în inima lui şi să zică: ‘Voi avea pace chiar dacă aş urma după pornirile inimii mele şi chiar dacă aş adăuga beţia la sete….

       În Deutoronomul capitolul 29, ni se relatează cum înainte de a intra în țara promisă Domnul încheie cu poporul său încă un legamânt în câmpiile Moabului, altul decât cel pe care l-a încheiat cu ei la Horeb. De ce sunt nevoie de atâtea legăminte? Din partea lui Dumnezeu sigur nu este nevoie. Legământul este este unul și același dar pentru om este nevoie de reamintire si reînnoire Omul este cel care uită, Domnul își ține făgăduințele Lui. Deuteronom 29, este o ilustrație profetică a stării poporului din zilele noastre, înainte de venirea Domnului și a instaurării Împărăției Cerurilor. La fel ca și cei din vechime oamenii au uitat odată cu trecerea anilor de promisiunile făcute înaintea Cerului, a martorilor văzuți și nevăzuți, au părăsit dragostea dintîi și s-au întors la vechile obiceiuri ale inimii ascunse acum sub o falsă maramă a religiei. Însă Domnul se uită la inimă și are pretenții deoarece acum numai sunt scrise pe table de piatră orânduirile Lui ci in inima celui răscumpărat. Spiritualitatea omului nu se citește din ceea ce el afișează în exterior, ci din transformarea interioară produsă de Duhul. Acest capitol vorbește despre cei ce s-au îndepărtat de Dumnezeu, care au experimentat și văzut semne și minuni, au experimentat vindecări și eliberări, au primit binecuvântari materiale și spirituale și totuși au părăsit pe Domnul și si-au lipit inima de idoli contemporani, sau inima lor a rămas în Egipt  și acum sunt cuprinși de amărăciune, invidie, răutate, cârtire șî nemulțumire. Același tablou, timpuri diferite.

    Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume, nu puteți sluji la doi stăpâni, nu vă potriviți chipului veacului acestuia, ajunge că în trecut a-ti făcut voia neamurilor etc….Toate aceste avertizări sunt din Noul Testament ca să ne deschidă inimile și ochii să ne întoarcem la Domnul și să ne reînnoim legământul înaintea de ziua aceea mare și înfricoșată, să fim vegheatori și să avem candelele pline cu ulei. Domnul va răsplăti fiecăruia după măsura în care a luptat lupta cea bună a credinței. Premiul chemării cerești se va acorda biruitorilor, acelora care au pus prioritate în viața lor păzirea poruncilor lui Isus, acelora care nu și-au iubit viața sufletului și și-au răstignit firea în fiecare zi. Suntem mântuiți prin credință însă răsplătirea, mostenirea și guvernarea împreună cu Isus ține de efortul fiecăruia. Decide astăzi să fii un biruitor!