„Mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire…” (1 Corinteni 9:27)

     Al patrulea tip uman de care ne ocupăm sunt artiștii sau personalitățile romantice. Artiștilor le place frumusețea, și ei nu doar că o văd în locuri în care ceilalți nu o văd, dar au și darul unic de a o crea. Ei își exprimă individualitatea pe căi îndrăznețe care ne îmbogățesc pe toți. Ei aduc culoare și noutate într-o lume care altfel ar fi mohorâtă. Dar pentru că niciunul dintre noi nu poate trăi în lumea perfectă a imaginației, artiștii sunt uneori slab echipați pentru a trăi în lumea reală cu problemele și presiunile ei. Aceeași sensibilitate care îi face creativi, îi face și robii instabilității emoționale, ajungând să distrugă artistul din ei. De la Ernest Hemingway la Elvis Presley, cărțile de istorie ne spun aceeași poveste. Regele David a fost un artist. A fost un poet talentat, și autorul multor psalmi. Dar incapacitatea lui de a-și controla propriile impulsuri carnale a culminat cu o aventură, care l-a condus la crimă și a atras distrugerea propriei sale familii. Să înțelegem un lucru: fiecare virtute pe care ți-o dă Dumnezeu are un cusur care trebuie identificat și înfruntat în mod corect. Cu cât ești mai talentat, cu atât trebuie să fii mai disciplinat. Pavel a fost destul de înțelept să-și recunoască propriile înclinații: „mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” Ultimele decenii au dovedit că nici aceia care au fost înzestrați de Dumnezeu să zidească biserici mari și să conducă lucrări importante nu sunt imuni la ispită. Acolo unde talentul este mare – ispita este și mai mare. Unde-și află oile cea mai mare siguranță? Lângă păstorul lor. Stai și tu lângă Marele Păstor, și vei fi în siguranță!