„Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi… Rămâneți, deci, tari…” (Galateni 4:31, 5:1)

      Unora dintre noi li se pare greu să-și acorde permisiunea de a gândi, de a spune sau de a se bucura de anumite lucruri, pentru că le este teamă că ceilalți îi vor dezaproba. Deci ajungem să trăim după convingerile lor, în loc să trăim după ale noastre. Nu există nicio altă robie ca robia religioasă! Un autor creștin scria: „Biserica în care am crescut ne-a învățat că nu avem voie să mergem la film sau la un meci de fotbal (să ne amestecăm cu lumea) și că femeile nu au voie să-și vopsească părul. Răspunsul nostru standard la majoritatea chestiunilor de felul acesta era: ‘Noi așa am fost învățați!’” Aceasta este conduita unei conștiințe formate în școala tradiției. Pavel i-a mustrat aspru pe galateni pentru că încercau să supravegheze viețile oamenilor obligându-i să trăiască după tradițiile iudaice și nu după Evanghelia harului. El a scris: „Rămâneți, deci, tari, și nu vă plecați iarăși sub jugul robiei.” (Galateni 5:1) Antrenează-te să te îngrijorezi mai puțin pentru ceea ce cred oamenii, și mai mult pentru ceea ce crede Dumnezeu. În realitate, ceea ce îi supără pe unii oameni religioși este că tu poți face anumite lucruri din încredințare, pe când ei nu le pot face – pentru că nu-și pot îngădui permisiunea de a se bucura de libertatea lor în Hristos (vezi Galateni 2:4). Nu, nu scuzăm păcatul sau practicile nebiblice! Dar dacă nu te miști în acord cu lumina Scripturii, ci în conformitate cu părerile oamenilor, îți vei petrece toată viața așteptând „momentul potrivit” sau „un moment în care oamenii vor înțelege”, înainte de a merge mai departe. Și îți vei încheia viața privind în urmă cu regret. Nu îngădui să ți se întâmple așa ceva! „Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi. Rămâneți deci tari.” Amin?