Ef. 3.14-19... Iată de ce, zic, îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru, Isus Hristos, din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ, şi-L rog ca, potrivit cu bogăţia slavei Sale, să vă facă să vă întăriţi în putere, prin Duhul Lui, în omul dinăuntru, aşa încât Hristos să locuiască în inimile voastre prin credinţă; pentru ca, având rădăcina şi temelia pusă în dragoste, să puteţi pricepe împreună cu toţi sfinţii care este lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea; şi să înţelegeţi dragostea lui Hristos care întrece cunoaşterea, ca să fiţi umpluţi cu toată plinătatea lui Dumnezeu.
Versetele de mai sus pun în lumină dimensiunile dragostei lui Dumnezeu prin care locuieşte în inima noastră Domnul nostru Isus Hristos. Pavel înţelegea să îngenuncheze înaintea Tatălui ceresc şi să se roage în Numele lui Isus Hristos pentru membrii Bisericii ca ei să fie întăriţi de Duhul Sfânt în omul spiritual. Pavel e convins că nu putem discerne dragostea lui Dumnezeu şi dimensiunile ei atotcuprinzătoare decât în măsura în care Hristos locuieşte în noi prin credinţă. Este evident că rădăcina pusă în dragoste ne asigură creşterea spirituală, iar temelia dragostei determină stabilitatea în timpul încercărilor şi necazurilor de tot felul cu care ne confruntăm zi de zi în viaţa noastră. Cele patru dimensiuni ale dragostei divine, - lărgimea, lungimea, adâncimea şi înălţimea -, au legătură cu misiunea noastră în lumea necreştină, şi în egală măsură ne vorbesc despre părtăşia la care ne cheamă Duhul Sfânt cu celelalte părţi ale Trupului lui Hristos. Adeseori rigoarea doctrinară şi mândria spirituală ne ţin departe de fraţii noştri iubiţi care nu au altă „vină” decât faptul că sunt membri în Biserici din alte confesiuni. Duhul Sfânt să ne ajute, ca dând la o parte orice prejudecată religioasă, să ne unim în rugăciune cu toţi sfinţii lui Dumnezeu din lumea întreagă pentru că El este izvorul adevăratului ecumenism. Nu duhul acestei lumi globaliste trebuie să-i unească pe creştinii născuţi din nou, ci Duhul Sfânt face unirea venind de la Tatăl ceresc şi de la Fiul Său Isus Hristos. Să urmăm, aşadar, exemplul strălucit al apostolului Pavel în ce priveşte rugăciunea pentru Biserică.