Is. 26.1-12 În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în ţara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu a pus mântuirea ca ziduri şi întăritură. Deschideţi porţile, ca să intre neamul cel neprihănit şi credincios. Celui cu inima tare, Tu-i chezăşuieşti pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine. Încredeţi-vă în Domnul pe veci, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor. El răstoarnă pe cei ce locuiesc pe înălţimi, El smereşte cetatea îngâmfată; o doboară la pământ şi o aruncă în ţărână. Piciorul o va călca, picioarele săracilor, paşii celor asupriţi.” Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care eşti fără prihană, netezeşti cărarea dreptului. De aceea Te aşteptăm, Doamne, şi pe calea judecăţilor Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău şi după amintirea Ta. Sufletul meu Te doreşte noaptea şi duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecăţile Tale pe pământ, locuitorii lumii învaţă dreptatea. Dacă ierţi pe cel rău, el totuşi nu învaţă neprihănirea, se dedă la rău în ţara în care domneşte neprihănirea şi nu caută la măreţia Domnului. Doamne, mâna Ta este puternică dar ei n-o zăresc! Dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău şi vor fi ruşinaţi; da, focul îi va arde pe vrăjmaşii Tăi. Dar nouă, Doamne, Tu ne vei da pace, căci ai şi împlinit toate lucrurile pentru noi.

Rugăciunea pentru pace din Isaia 26, având tot un caracter profetic ca şi cea din capitolul anterior, Îl compară pe Dumnezeul lui Israel cu o cetate de scăpare pe care duşmanii nu o mai pot demola. Zidurile mântuirii lui Dumnezeu pentru Israel sunt bine întărite de Duhul Sfânt întrucât Israelul a fost curăţit prin marele necaz de toţi cei răzvrătiţi şi neascultători şi acum naţiunea este pregătită pentru intrarea în mia de ani. Pentru aceasta însă fiecare evreu, curăţit prin focul încercării, trebuie să-şi deschidă poarta inimii pentru Împăratul Isus Hristos care va veni, de data aceasta, ca Leu din seminţia lui Iuda. Dumnezeu îi garantează pacea doar credinciosului care se încrede în El deoarece preţul acesteia a fost plătit pe Calvar prin crucea lui Hristos. Împărăţia lui Hristos va prin excelenţă o împărăţie a dreptăţii desăvârşite deoarece Împăratul ei este neprihănit şi biruitor. Profetul Isaia suspină în duhul rugăciunii sale după Dumnezeu, pe care însă nu-L caută în sferele cereşti, ci în interiorul fiinţei sale. De aceea Domnul Isus declara, în vremea misiunii mesianice când era pe pământ, că Împărăţia nu vine pentru a impresiona privirile fizice, ci ea se află chiar în interiorul nostru. Acest adevăr biblic ne îndeamnă la introspecţie şi meditaţie la Cuvântul lui Dumnezeu pe care Duhul Sfânt îl foloseşte ca să ne pună în părtăşia cu Domnul Isus. Rugăciunea aceasta ne explică şi motivul de ce omul cel rău nu poate fi iertat fără pocăinţă. Speranţa profetului este mâna lui Dumnezeu care va lupta pentru Israel şi pentru toţi credincioşii, în ciuda faptului că oamenii cei răi nu văd şi nu recunosc niciodată lucrul acesta. Să mulţumim Domnului pentru pacea Sa şi pentru protecţia invizibilă pe care ne-o acordă.