Is. 59.1-5 Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să nu mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să nu audă, ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru; păcatele voastre vă ascund faţa Lui şi-L împiedică să v-asculte. Căci mâinile vă sunt pătate de sânge şi degetele de nelegiuiri, buzele voastre spun minciuni şi limba voastră vorbeşte nedreptate. Niciunuia nu-i place dreptatea, niciunul nu se judecă cu dreptate; ei se bizuie pe lucruri deşarte şi spun neadevăruri, zămislesc răul şi nasc nelegiuirea. Clocesc ouă de şarpe şi ţes pânze de păianjen. Cine mănâncă din ouăle lor moare; şi, dacă se sparge vreunul, iese o viperă.

Acest text biblic este exact opusul celui din Isaia 55, unde Dumnezeu se adresa, prin profet, oamenilor şi popoarelor care nu-L cunoşteau deloc pe El. Aici Duhul Sfânt vorbeşte, cu durere, despre nelegiuirile poporului Israel care, deşi nu-L ascultase pe Dumnezeu, totuşi Îl acuză pe Dumnezeu că nu-l mântuieşte şi nu-i aude rugăciunile. Vina nu era la Dumnezeu, desigur, ci în nelegiuirile lor. Păcatele lui Israel şi ale lui Iuda Îl puneau pe Dumnezeu în imposibilitate să le asculte rugăciunile. Răspunsul divin intră în detalii surprinzătoare care ne arată cât de înşelătoare este inima omului, după cum recunoaşte şi profetul Ieremia în 17.9: „Inima este nespus de înşelătoare şi de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?” Isaia face un portret trist al celor ce cârtesc împotriva lui Dumnezeu că nu le ascultă rugăciunea: au mâinile pătate de sânge şi degetele lor antrenează nelegiuiri, spun cu buzele lor doar minciuni şi nedreptăţi. Nici vorbă de o judecată de sine aspră care să le permită să se pocăiască de păcate şi să-şi schimbe atitudinea greşită vis-a-vis de dreptate şi de lucrurile deşarte din lumea înconjurătoare. Toate aceste lucruri rele îşi au sediul în interiorul inimii unde omul neascultător concepe neadevărul şi zămisleşte răul şi nelegiuirea. Ultimul verset citat în acest text biblic ne oferă cu o mare forţă de expresie, specifică profetului Isaia, care este rezultatul acestor stări de lucruri între oamenii de rând care se lasă înşelaţi cu uşurinţă de practicanţii unei religii false. Aceştia din urmă „clocesc ouă de şarpe şi ţes pânze de păianjen”. În laboratoarele lumii de astăzi „se clocesc” cu viclenie, de către cei răi, aşa-numitele idei ale corectitudinii politice. Sunt puse la îndoială alegerile şi deciziile celor neprihăniţi care-i rămân credincioşi lui Dumnezeu în orice circumstanţe, chiar şi atunci când sunt prigoniţi. Lumea îi poate califica drept „fanatici şi intoleranţi” periculoşi, dar aceştia sunt în realitate sarea pământului şi lumina lumii. Cei ce falsifică adevărul în numele corectitudinii politice, trebuie verificaţi cu Biblia, care este Cuvântul lui Dumnezeu valabil pentru credinţă şi conduită. Rezultatul practic al devierii de la standardele morale şi etice ale Bibliei este descris de profetul Isaia în următoarele cuvinte: „Cine mănâncă din ouăle lor moare; şi, dacă se sparge vreunul, iese o viperă.” (Is. 59.5) Să nu uităm că apostolul Pavel, când eşuase pe insula Malta, a fost muşcat la propriu de o viperă care tocmai ieşise din focul la care servul Domnului încerca să se încălzească. Dumnezeu însă a intervenit într-o secundă şi l-a imunizat împotriva acelui venin salvându-l de moarte spre uimirea tuturor celor prezenţi (Fapte 28.3-5). Dacă Îl slujim pe Dumnezeu cu credincioşie El ne va salva din orice primejdie. Aleluia!