Mal. 3.16-18 Atunci şi cei ce se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat aminte la lucrul acesta şi a ascultat; şi o carte de aducere aminte a fost scrisă înaintea Lui, pentru cei ce se tem de Domnul şi cinstesc Numele Lui. Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, Îmi vor fi o comoară deosebită, în ziua pe care o pregătesc Eu. Voi avea milă de ei, cum are milă un om de fiul său care-i slujeşte. Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel care nu-I slujeşte.”

În marea masă a evreilor repatriaţi spiritul de observaţie al profetului Maleahi îi identifică pe „cei ce se tem de Domnul” şi care „au vorbit adesea unul cu altul”. Oamenii aceştia aveau o relaţie personală cu Dumnezeu, dar mai simţeau şi nevoia să se întâlnească unii cu alţii, să se întărească reciproc în credinţă şi în conduită. Această lucrare s-ar putea numi precursoarea părtăşiei creştine, care se mai numeşte şi „koinonia” în limba greacă. Dumnezeu a supravegheat cu atenţie şi a notat într-o carte de aducere aminte, spune Maleahi, toate aceste rugăciuni şi aspiraţii sufleteşti în legătură cu viitorul poporului Israel. Această carte de aducere aminte va fi folosită de Dumnezeu, Împăratul ceresc, în aceeaşi manieră în care împăratul Ahaşveroş l-a răsplătit pe evreul Mardoheu pentru că îi salvase viaţa şi fapta aceasta a rămăsese nerăsplătită. Textul biblic ne spune că Dumnezeu vede, în cei ce se tem de El şi cinstesc Numele Lui, o comoară deosebită pentru care Domnul Isus a plătit cu însăşi viaţa Lui pe crucea Golgotei. Cel neprihănit se deosebeşte în mod fundamental de cel rău încă din viaţa pământească, dar în ziua judecăţii finale acest lucru va fi şi mai evident. Cel neprihănit va fi răsplătit de Dumnezeu în ziua aceea, pentru calitatea slujirii sale plină de dragoste şi compasiune, potrivit modelului Mântuitorului şi Domnului său, Isus Hristos.