„Domnul vorbea cu Moise față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui.” (Exodul 33:11)

     Când vorbești cu un prieten, lași garda jos și ești relaxat. Nu trebuie să fii atent la maniere. Poți spune tot ce gândești, fără să îți fie teamă că ești judecat. Așa au vorbit Moise și Dumnezeu unul cu celălalt – ca doi prieteni care aveau încredere unul în celălalt și erau transparenți. Spuneau ce simțeau și gândeau. Poporul Israel tocmai își făurise un vițel de aur la care să se închine și Dumnezeu era destul de mânios pe ei ca să-i renege și să-și aleagă alți prieteni. Moise avea de gestionat o criză majoră și L-a angajat pe Dumnezeu într-o conversație serioasă. În esență, el i-a zis lui Dumnezeu: „Eu văd lucrurile într-un fel, iar Tu le vezi în altul. Iar perspectiva Ta mă face să mă simt foarte stingher.” Seamănă cu un schimb onest de vorbe între prieteni, nu-i așa? Moise nu a fost lipsit de respect, el și-a deschis inima. Dumnezeu și Moise se cunoșteau suficient de bine ca să-și vorbească „față în față, cum vorbește un om cu prietenul lui.” Tu te rogi la fel? Fără o pregătire prealabilă; doar o conversație de la inimă la inimă cu un prieten în care ai încredere și față de care te simți apropiat. Asta a dorit Dumnezeu de la Moise, și asta dorește și de la tine! Clișeele religioase și listele cu cereri de rugăciune îți pot submina oportunitatea de a te conecta profund și personal cu Dumnezeu. Ce-ai zice să te deschizi față de El? Vorbește cu Dumnezeu fără ocolișuri despre situația în care te afli, și despre ceea ce simți, gândești și dorești… Asta înseamnă să fii prieten cu Dumnezeu!