„Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!” (Exodul 33:12)

     Am văzut cum Moise vorbea cu Dumnezeu cum vorbești cu un prieten, spunându-I ce simțea și gândea cu adevărat, și Dumnezeu a vrut să fie așa. Să ascultăm conversația lor. Când Moise a spus: „Iată, Tu îmi zici: „Du pe poporul acesta!”… Însă Tu ai zis: „Eu te cunosc pe nume și ai căpătat trecere înaintea Mea!” (Exodul 33:12), el nu a făcut decât să redea ceea ce Dumnezeu tocmai îi spusese. Îți amintești când i-ai spus soției/soțului sau prietenului tău: „Tu ai fost cel care mi-a zis (completează singur)”? Asta a făcut și Moise: I-a adus aminte lui Dumnezeu de propriile Sale cuvinte. Adevărul e că Dumnezeu dorește să-ți amintești promisiunile Sale și să le rostești în rugăciune. Nu pentru că are nevoie de cineva care să I le reamintească, ci pentru că noi avem nevoie de asta; iar Cuvântul Său este obligatoriu ca El să-l împlinească (vezi Ieremia 1:12). Când verbalizezi Cuvântul lui Dumnezeu în rugăciune, te rogi după voia Sa și ți se garantează că vei fi ascultat. De exemplu, când spui: „Doamne, Tu ai spus că indiferent ce cer în rugăciune și crezând că am și primit deja, Tu vei face pentru mine” (vezi Marcu 11:24), lucrul acesta dă putere rugăciunii tale. Cu cât  înveți mai mult Cuvântul lui Dumnezeu, cu atât mai mult timpul tău de rugăciune va fi după voia Sa și te vei simți mult mai aproape de El. Ține-ți Biblia la îndemână când vorbești cu Dumnezeu, ca El să-ți poată călăuzi gândurile spre cuvintele pe care dorește El să le spui în rugăciune.