„M-am aruncat cu faţa la pământ înaintea Domnului” (Deuteronomul 9:25)

     Găsește un stil de rugăciune care ți se potrivește. În Scriptură, oamenii se roagă stând în picioare, plecați pe genunchi, culcați pe pământ, stând pe scaun, cu mâinile întinse, cu fața ridicată spre cer sau cu fața la pământ. Găsește metoda care funcționează cel mai bine pentru tine și folosește-o. Unii se roagă mai bine când se mișcă. Dacă ești unul dintre ei, fă o plimbare, mergi cu mașina sau aleargă. Ești liber să-ți folosești corpul și poziția în așa fel încât să te ajute să te întorci cu mintea și inima spre Dumnezeu. Când îți recunoști păcatele, poate ți se pare util să-ți pleci capul și să îngenunchezi; lucrul acesta te va ajuta să-ți aduci aminte și să experimentezi smerenia momentului. În închinare, probabil ai vrea să-ți ridici ochii către cer. Când ceri călăuzire, ți se va părea util să stai cu palmele ridicate în sus ca o modalitate de exprimare a trupului: „Doamne, facă-se cum dorești Tu!” Când te rogi pentru cineva, să zicem într-un restaurant, poate ai vrea să te uiți în ochii acelei persoane în timp ce vorbești cu Dumnezeu și să spui: „Tată, sunt foarte recunoscător pentru această persoană. Tu știi care îi sunt nevoile. Te rog Doamne să-i dai ceea ce-ți cere, dacă e voia Ta!” Când Îl lauzi pe Dumnezeu, poți să-I și cânți! Ideea este că trebuie să te apropii de Dumnezeu cu bucuria, cu entuziasmul, cu naturalețea și simplitatea cu care un copil aleargă în brațele unui părinte iubitor. La fel cum nu ai amprentele altcuiva, tu nu ai nici temperamentul altcuiva! Așa că, apropie-te de Dumnezeu într-un mod natural, spontan și confortabil pentru tine.