CREDINȚA moartă și faptele ei

   Oricând a fost un ORIGINAL, a apărut și imitația, falsul. Adam și Eva erau chipul lui Dumnezeu. Cât au crezut doar pe Dumnezeu și L-au ascultat, viața și faptele lor erau vii, erau dumnezeiești, dar când credința lui Dumnezeu din viața lor a dispărut și au crezut și au ascultat pe satan, au murit după Cuvântul Domnului, credința și faptele lor au fost pervertite și poți zice, credință moartă și fapte moarte, pentrucă din  ceva mort nu iese viață, ci moarte. Unde nu-i Hristos, Viața, acolo este moarte și cum ar fi faptele vii? Apocalipsa 3:1b zice: ”Știu faptele tale; că îți merge numele că trăiești, dar ești mort.” Scria îngerului Bisericii din Sardes. Acolo era o Biserică care probabil făcea bine și fapte bune fiind recunoscută pentru numele ei până departe. Dar Isus zice: ”ești mort”. Dintr-un mort nu pot ieși fapte vii, ci moarte. Știm că erau și credincioși acolo, aveau credință, pentru că era Biserica lui Hristos. Mai rămase câteva nume în Sardes cu o credință vie și fapte vii, care aveau hainele albe și nepătate și cărora le promite că vor umbla cu EL, îmbrăcați în alb, fiindcă sunt vrednici. Vrednicia acestor nume de oameni cred că era relația lor cu Dumnezeu și credința vie care lucra împreună cu faptele vii. Însă un mort nu poate avea o relație  cu Dumnezeu. Dumnezeu vorbește Îngerului Bisericii că-i mort și totuși apoi îi zice, „veghează și întărește, ce este pe moarte” ceea ce vrea să-l facă conștient că viața Bisericii depinde de slujirea încredințată lui, în a ridica și învăța Biserica apropierea de Dumnezeu și a veni toți împreună la viață și la manifestarea credinței lor în faptele credinței vii. Faptele fără valoare, fapte moarte, ale unui înger de Biserică ”mort” erau fapte care i-au dat lui faimă și nu lui Dumnezeu și Biserica a rămas imatură și pe moarte. Credința a fost moartă, prefăcută, o imitație și nu a mai produs viață, ci moarte. Parcă Isus zice îngerului Biserici: Mortule,”pocăiește-te și veghează, mai ai șansă să te aflu treaz când voi veni” fiindcă doar biruitorii vor rămâne scriși în cartea vieții, acei care au avut o credință autentică, o credință vie și fapte vrednice și demne pentru un fiu de Dumnezeu. Trezește și întărește ce-i pe moarte și nu te mai uita la faimă și eul tău, ci salvează-i pe cei încredințați ție să-i păstorești, că doar celor vii le sunt pregătite fapte vii, ca să umble în ele. Și Bisericii din Laodicea îi scrie: ”Știu faptele tale: că nu ești nici rece nici în clocot... ” Și aici erau fapte moarte, care nu veneau dintr-o credință vie, se denaturase viața lor, erau bogați și nu duceau lipsă de nimic. Cum au ajuns bogați? Prin faptele lor. Aveau slujbe bine puse la punct în Biserică și toate aceste erau lucrate cu faptele lor, care erau moarte, fiindcă le aduceau glorie lor și nu lui Dumnezeu. Scopul slujirii lor era pentru slava lor. Credința moartă este credința care te ține-n moarte și nu reușești nici să vezi, nici să auzi, nici să crezi adevărul, pentru că nu-i viață în tine, însă te ridică în ochii tăi în dorința de nu fi altul ca tine și te ajută să-ți faci un nume, tu, prin fapte moarte și fără valoare și nu știi că ești sărac, orb și gol.

   Doamne, vrem să avem o credință autentică, credința lui Isus care să producă-n noi faptele vii, fapte care într-o zi ne vor fi răsplătite și ne vom bucura o veșnicie cu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt! Amin!