„Binecuvântaţi pe Domnul, toţi robii Domnului” (Psalmul 134:1)

     Ultimul verset din ultimul psalm din Biblie spune așa: „Tot ce are suflare, să laude pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul!” (Psalmul 150:6). Asta înseamnă că atât cât vei trăi pe pământul acesta, tu ești chemat să te închini lui Dumnezeu. Dar unii dintre noi sunt mai doritori să fie închinători în biserică, în timp ce alții vor mai mult să fie lucrători. Deși toți suntem chemați să ne închinăm lui Dumnezeu, unii dintre noi sunt mai înclinați s-o facă prin fapte, în timp ce alții sunt mai înclinați s-o facă prin cântare. Dumnezeu le consideră pe ambele acte de slujire. Psalmistul a spus: „Binecuvântaţi pe Domnul, toţi robii Domnului, care staţi noaptea în Casa Domnului! Ridicaţi-vă mâinile spre sfântul locaş, şi binecuvântaţi pe Domnul!” (Psalmul 134:1-2). Să remarcăm cuvintele „robii Domnului”… Cum Îl slujeau ei pe Domnul? Prin închinare. Mărturisirea de credință de la Westminster afirmă: „Scopul suprem al omului este să-L glorifice pe Dumnezeu.” Și există numeroase modalități de-a o face: „Cine aduce mulţumiri, ca jertfă, acela Mă proslăveşte” (Psalmul 50:23). Închinarea este ca un termostat; ea creează un climat în care putem experimenta prezența lui Dumnezeu și ne putem bucura de ea. David a spus: „Binecuvântează, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel Sfânt! Binecuvântează, suflete, pe Domnul, şi nu uita niciuna din binefacerile Lui!” (Psalmul 103:1-2). Ce pachet de beneficii! Iertare, vindecare, scăpare și protecție. Cum le primim pe toate acestea? Prin închinare. Când Îl binecuvântăm pe Domnul, El ne binecuvântează pe noi. Așadar, când ne închinăm, noi Îl slujim pe Dumnezeu!