„Seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.” (Psalmul 30:5)

     E greu când muncești o zi întreagă, apoi te întorci într-o casă goală, dormi cu brațele înfășurate în jurul unei perne și-ți dorești să ai o persoană pe care s-o îmbrățișezi. Indiferent cât de mult te străduiești s-o ascunzi, nimic nu poate masca acest fel de singurătate. Este acea durere că ai atâtea de împărtășit, dar nu există nimeni cu care să le împarți. Însă Dumnezeu îți cunoaște starea și Îi pasă. El a creat-o pe Eva pentru Adam, l-a găsit pe Boaz pentru Rut și pe Rebeca pentru Isaac. Și de aceea Cuvântul lui Dumnezeu se ocupă de probleme din viața reală, cum ar fi: intimitatea, singurătatea, eșecul și lipsa stimei de sine. În fiecare om există goluri și dorințe normale, iar modul în care le împlinim determină capacitatea noastră de a supraviețui și de a ne găsi fericirea. Dacă ți se pare că te lupți de unul singur să faci față provocărilor vieții, trebuie să știi că nu ești singur! „Dumnezeul oricărei mângâieri” este cu tine (2 Corinteni 1:3). Nimeni nu te înțelege la fel de bine ca Domnul Isus! Familia Sa L-a respins, ucenicii L-au abandonat, iar lumea L-a răstignit. De aceea Biblia spune că Domnul Isus „are milă de slăbiciunile noastre”, și „în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi” (Evrei 4:15). El știe când te simți de parcă nimic din ceea ce faci nu este suficient de bun. El știe că, pe lângă faptul că ești singur, sau ești părinte, ești și o persoană. El știe, El înțelege și te invită să vii la El. Anotimpul în care te găsești acum nu va dura veșnic. Un altul va veni, cu un nou suflu, cu noi relații, cu noi experiențe și cu o nouă bucurie. Până atunci, proclamă acest adevăr biblic: „seara vine plânsul, iar dimineaţa veselia.”