„Am făcut ce eram datori să facem” (Luca 17:10)

     Dacă ești tentat să le amintești celorlalți despre toate lucrurile bune și despre sacrificiile pe care le faci, citește ceea ce a spus Domnul Isus: „după ce veţi face tot ce vi s-a poruncit, să ziceţi: ‚…am făcut ce eram datori să facem’.” Noi toți dorim să fim apreciați pentru binele pe care îl facem și ne simțim bine când ne sunt recunoscute meritele. Dar de nenumărate ori nu primim apreciere, așa că ne rămân trei alegeri: 1) Putem să ne plângem de milă, văicărindu-ne că nu suntem tratați corect sau că nu primim răsplata justă. 2) Putem face loc resentimentului, căutând cu lumânarea cearta și fiind mirați că oamenii nu ne vor în preajma lor. 3) Putem adopta atitudinea învățată de la Domnul Isus și să spunem: „Fac numai ce așteaptă Dumnezeu de la mine. Și faptul de a ști că El Se bucură de mine este o răsplată suficient de mare.” Dacă încerci să trăiești alimentându-te cu încurajarea și lauda din partea oamenilor, atunci când nu vei avea parte de ele nu vei avea bucurie. Și acesta e un lucru rău, întrucât „bucuria Domnului (bucuria care vine când știi că umbli sub zâmbetul aprobării Lui) va fi tăria voastră” (Neemia 8:10). Când trăiești astfel, vei putea începe un lucru pe cont propriu și îl vei termina cu succes. Și atunci, vei fi apreciat acasă și la serviciu, și vei ajunge să ai atâția prieteni adevărați încât vei fi uimit. În plus, adevărata răsplată, cea care contează cel mai mult, este garantată atunci când, într-o zi, vei sta înaintea Stăpânului și vei auzi cuvintele Domnului (Matei 25:23): „Bine, rob bun și credincios…”