„Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră” (Romani 8:26)

     Apostolul Pavel scrie: „Duhul ne ajută în slăbiciunea noastră: căci nu ştim cum trebuie să ne rugăm. Dar însuşi Duhul mijloceşte pentru noi cu suspine negrăite. Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentru că El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu” (v. 26-27). Deci, care este „slăbiciunea” de care dăm dovadă atunci când ne rugăm? Faptul că uneori nu știm cum să exprimăm profunzimea dorințelor și sentimentelor noastre și că nici măcar nu ne dăm seama de ce avem nevoie. Uneori suntem atât de obosiți în duh, în gândire și în trup, încât cu greu ne putem aduna forțele pentru a ne deschide gura. Există momente în care descurajarea e atât de stăpână pe inimile noastre, încât nu ne putem imagina nicio cale de scăpare din situația în care ne aflăm. Atunci trebuie să cerem ajutorul Duhului Sfânt! Când ești credincios, Duhul Sfânt îți va da cele două lucruri fără de care nu poți trăi: 1) Abilitatea de a cunoaște ceea ce îți spune Dumnezeu. De cele mai multe ori, nu te poți încrede doar în propria ta înțelepciune sau în sfatul celor apropiați, ci ai nevoie de călăuzirea care vine de sus. 2) Sprijin pentru o relație profundă cu Dumnezeu. Unul dintre cele mai minunate lucruri pe care le-a afirmat Domnul Isus a fost acesta: „v-am numit prieteni” (Ioan 15:15). Dar o prietenie nu se zidește pe temelia grabei; ea are nevoie de timp și de comunicare. Domnul Isus a descris relația pe care o avea cu Tatăl în felul următor: „Tatăl iubeşte pe Fiul, şi-I arată tot ce face” (Ioan 5:20). Iar Duhul Sfânt nu numai că îți arată ce să faci, ci îți dă și puterea de a trece la fapte. Așadar, caută astăzi ajutorul Său.