Mai trăiesc ”EU”?

   Mai trăiesc ”EU”, ori Hristos trăiește în mine și ”EU” am murit?

   Galateni 2:20.”Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc... dar nu mai trăiesc ”EU”, ci Hristos trăiește în mine. Și viața, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine”.

În urma unei răstigniri știm sigur că urmează moartea celui răstignit. Hristos a avut parte de această moarte prin răstignire și a murit iar apoi a înviat. Această lucrare a fost realizată pentru OMUL căzut  și mort în păcat. Acest OM, își vede în fiecare zi rodul morții lui în păcat: faptele păcătoase, bolile, dezastrele, legăturile demonice... Însă marele beneficiu al morții și învierii lui Isus este că atunci când noi CREDEM această lucrare de răstignire, moarte și înviere, avem parte spontan de ea, intrăm în binecuvântările lucrării Lui terminate la cruce, prin HAR și prin credință. La fel ca Pavel zic și eu: ”Am fost răstignit... . . și trăiesc, dar nu mai trăiesc ”EU” ci Hristos trăiește în mine.” Deci avut loc moartea ”EULUI” meu (omul vechi, firea veche) în urma căreia eu TRĂIESC, dar nu EU, ci Hristos trăiește în mine. Trăiesc o viață nouă, nu prin vedere, ci prin CREDINȚA Fiului lui Dumnezeu. În orice situații aș fi, mă socotesc MOARTĂ față de păcat și vie pentru Dumnezeu. În cuvântul ”păcat” este cuprins tot răul din lume. Păcatul este izvorul răului. Romani 6:11.”Tot așa și voi înșivă, socotiți-vă morți față de păcat și vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.” Este vorba despre credința noastră în lucrarea Domnului Isus sfârșită la cruce. Ne vedem acolo cu El, în moarte și în înviere. Romani 6:6.”Știm bine că omul nostru cel vechi (EU) a fost răstignit împreună cu El, pentruca trupul păcatului (EU) să fie desbrăcat de puterea lui, în așa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului, bolilor și dependențelor. 1 Petru 2:24.”El a purtat păcatele noastre în trupul Lui pe lemn, pentruca noi fiind morți față de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin rănile Lui ați fost vindecați.” Acum dacă omul vechi, natura veche (EU) a murit, OMUL nou, natura dumnezeiască i-a luat locul. Da, sunt un Om nou, în Hristos. Oare mai are acum păcatul, boala, lumea întunericului, putere și autoritate asupra mea, asupra ”făpturii noi” în Hristos și să mai domnească peste viața mea? Dacă este moarte la tot ce a fost vechi, s-a dus, a murit vechiul și nimic nu mai prinde viață, nici un virus, nici o gripă, nici o durere, nici un cancer, nici un accident, nici un păcat, nimic. Dacă vine, se uscă, căci nu găsește viață, să se dezvolte. Deci moarte pentru tot ce nu-i din Hristos și VIAȚĂ din belșug pentru ”omul nou, făptura nouă, chipul lui Hristos, pe pământ, natura dumnezeiască”. Standardul lui Dumnezeu pentru OM este Isus Hristos, VIAȚA din belșug. Și totuși de ce mai avem păcat, boală, nenorociri peste viața noastră, dacă  ”EU” nu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine? De ce mai avem nevoie de ”armura Duhului ”? Toată viața să ne luptăm cu păcatul și boala? Nuuu, ci să ne luptăm prin Duhul, înnoindu-ne  mintea cu Cuvântul lui Dumnezeu și fiecare piesă din armură va folosi pentru apărarea noastră, ca să trecem printr-un proces de reînnoire a minții și tot ce a fost în mintea noastră de la omul vechi rămas ( simtome ale bolii, lucruri și obiceiurile în care am trăit, aceste mai dau târcoale ) va dispare și Cuvântul va umple mintea noastră cu lucrurile Duhului. Deci LUPTA se dă la nivelul minții, acolo vin atacurile celui rău, care le alungăm prin Cuvântul viu sădit în noi, în fiecare zi. Deci ”EU” nu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine, o viață nouă, o fire nouă, un ”EU” nou și toate lucrurile care sau făcut noi, pentrucă cele vechi s-au dus, iată toate lucrurile s-au făcut noi, în Hristos. 2 Corinteni 5:17. Amin!