„Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus.” (Ioan 20:24)

     Citim relatarea biblică a acestui episod: „Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus. Ceilalţi ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Dacă nu voi vedea în mâinile Lui semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede.” După opt zile, ucenicii lui Isus erau iarăşi în casă; şi era şi Toma împreună cu ei. Pe când erau uşile încuiate, a venit Isus, a stat în mijloc, şi le-a zis: „Pace vouă!” Apoi i-a zis lui Toma: „Adu-ţi degetul încoace, şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna, şi pune-o în coasta Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.” Drept răspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu şi Dumnezeul meu!” (Ioan 20:24-28). Ați remarcat expresia „Toma, zis Geamăn”?! V-ați gândit vreodată la celălalt geamăn? Cine-o fi fost?! Nu știu cine-a fost, dar știu cine-ar putea să fie: tu, eu! Oricine ai fi, care citești sau asculți această meditație astăzi, ești geamănul lui Toma. Amintește-ți te rog, astăzi, de câte ori te-ai îndoit de dragostea lui Dumnezeu, de bunătatea Sa, de harul Său, de credincioșia Sa și de promisiunile Sale?! Care e soluția? O întâlnire personală cu Domnul Isus, așa cum a avut-o Toma. Ea poate avea loc atunci când citești Cuvântul Său și un verset de pe pagina Scripturii îți sare în ochi și te face să exclami: „Domnul meu și Dumnezeul meu!” Se poate întâmpla asta de exemplu când te rogi asemenea cuvintelor din Psalmul 119:17-18: „Fă bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău! Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” Să mulțumim astăzi pentru darul credinței, și să cerem și mai multă credință!