„Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.” (Romani 10:17)

     Ajutați-mă să definim credința într-un mod cât se poate de clar pentru toți. Biblia spune (Evrei 11:1) că ea este „o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd”. Credința nu este o nădejde goală sau pur și simplu o mărturisire pozitivă a ceva ce dorim să fie adevărat. Credința înseamnă să vezi un anumit lucru ca pe-o realitate, în ciuda faptului că încă nu se poate vedea. Biblia spune că Avraam L-a crezut pe Dumnezeu care „cheamă lucrurile care nu sunt, ca şi cum ar fi.” (Romani 4:17). Pe baza acestui verset, unii cred că orice lucru pe care și-l doresc îl pot aduce în existență prin vorbire. Oare așa să fie? Să analizăm versetul și ne vom lămuri. Avraam l-a adus pe Isaac în existență prin vorbire, sau Dumnezeu a făcut-o? Avraam pur și simplu L-a crezut pe Dumnezeu, a acționat conform promisiunii Sale și drept consecință s-a născut Isaac. „Fiindcă n-a fost slab în credinţă, el nu s-a uitat la trupul său, care era îmbătrânit, avea aproape o sută de ani, nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. El nu s-a îndoit de făgăduinţa lui Dumnezeu, prin necredinţă, ci, întărit prin credinţa lui, a dat slavă lui Dumnezeu, deplin încredinţat că El ce făgăduieşte, poate să şi împlinească” (Romani 4:19-21). Credința ta trebuie să fie în Dumnezeu și în Cuvântul Său! Credința nu are nicio putere creatoare intrinsecă; ea doar afirmă ceea ce există deja în lumea nevăzută și ceea ce a promis Dumnezeu, știind că se va întâmpla la timpul hotărât de El, pentru că aceasta este voia Lui. Orice lucru invoci prin credință trebuie să se bazeze pe ceea ce Dumnezeu ți-a promis deja în Cuvântul Său! Și cum poți dezvolta acest tip de credință? Citind Cuvântul lui Dumnezeu, care spune că „Credinţa vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos.”