„Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept” (Proverbele 9:9)

     Astăzi vom arunca o privire asupra frânării dezvoltării intelectuale. Uneori folosim versete precum: „Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte” (1 Corinteni 1:27) drept scuză, pentru faptul că nu ne dezvoltăm mintea și nu creștem din punct de vedere intelectual. Dumnezeu a zis: „Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă” (Osea 4:6). Creșterea intelectuală este însoțită de un sentiment de împlinire – un sentiment pe care nu-l avem altfel. Când știi că ai crescut în cunoaștere și pricepere, nu mai ești vulnerabil în fața criticilor, și a disprețuitorilor. Simțul valorii proprii nu mai depinde de aprobarea celorlalți, pentru că unitatea de măsură după care te evaluezi este alta – creșterea personală! Autorul Proverbelor spune: „O inimă pricepută dobândește ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa” (Proverbele 18:15). „Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe cealaltă, Domnul le-a făcut.” (Proverbele 20:12). Trebuie să remarcăm și să reținem că învățăm prin ascultare și observație! Și nu vorbim aici despre orele petrecute în fața televizorului care încețoșează creierul și împiedică puterea conversației. Biblia spune: „După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul ațâță mânia altui om” (Proverbele 27:17). Pentru a crește și a avea o minte ascuțită, tu ai nevoie de oameni, în viața ta, care să te cizeleze. Trei activități-cheie îți vor determina viitorul: a) Timpul pe care îl petreci cu Dumnezeu; b) Relațiile pe care le formezi; c) Cărțile pe care le citești. Iar cartea căreia trebuie să-i aloci cel mai mult timp este Biblia. Și încă un gând: De fiecare dată când citești și primești un gând bun sau experimentezi un moment de înțelegere, scrie-l, notează-l – altfel îl vei pierde.