Două drumuri care prin harul tău măreț s-au întâlnit: drumul Golgotei și drumul unei vieți fără de Dumnezeu. Trecut-am pe sub crucea grea a Ta, Isus, ce ai urcat-o pe acel deal al durerii... dealul intersecției creației cu Creatorul; acel deal, unde creația și-a condamnat Creatorul, ne-dându-și seama că tot pentru ei Îl sacrifică. Străpungând-ul și ridicându-l pe cruce, crezut-au că au ridicat un simplu om, dar au ridicat păcatul întregii omeniri... o cruce grea pe care se așeza povara unei lumi păcătoase. Sub crucea Ta, Isus m-am oprit și eu cândva! Văzându-ți trupul zdrobit, mi-ai spus atunci că sunt liber și că acea cruce a ridicat și a eliberat povoara grea a omului; acolo Tu mi-ai dat o misiune nouă, misiunea măreață, chemarea sfântă pe care ai spus-o tututor: aceea de a spune despre intersecția Golgotei și de Isus care a șezut pe cruce schimbându-mi direcția. Datori suntem să spunem lumii!