Neprihănirea lui Isus vs. a mea

   Romani 3:10.”după cum este scris: ”nu este nici un om neprihănit, nici unul măcar... ”

   2 Corinteni 5:21.”Pe Cel ce n-a făcut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El.”

  Deci înțelegem că nu este om neprihănit pe pământ, nici unul măcar. Înainte de Domnul Isus de ce nu era nimeni neprihănit pe pământ, fiindcă despre Iov zice chiar Dumnezeu că este neprihănit. Tânărul bogat zice Domnului Isus, că a împlinit Legea cu strictețe. Dar care era neprihănirea lor? Era neprihănirea lor câștigată prin puterea și faptele lor, dar lipsea relația Tată-fiu, fiindcă o relație, o neprihănire autentică nu se poate avea dintr-o fire (natură) veche, natura lui Adam. Neprihănirea cerută de Dumnezeu omului este neprihănirea Lui, în Hristos. Pe Isus care nu avea nici un păcat, Dumnezeu L-a făcut păcat, pentru ca noi să putem fi neprihănirea Lui în El. A avut loc la cruce cel mai mare transfer din Universul acesta, când păcatul meu și al tău a fost pus pe Isus, care nu făcuse nici un păcat și în schimb noi am primit neprihănirea Lui pe care nu o meritam. Asta-I neprihănirea acceptată de Dumnezeu omului. Se primește doar prin har și prin credință.

   Romani 4:25.”(Isus )... care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre și a înviat din pricină că am fost socotiți neprihăniți.

   Domnul Isus  a fost răstignit și îngropat cu tot păcatul nostru într-un mormânt. Am fost iertați prin har, păcatul a fost plătit necondiționat, dar nu a rămas acolo, ci a înviat pentru că Tatăl pe cei iertați prin jertfa lui Isus, curați de tot păcatul, prin sângele Lui, i-a socotit neprihăniți și când Isus S-a ridicat triumfător din moarte, toți cei care cred acest mare favor pentru viața lor, sunt socotiți neprihăniți și sunt înviați împreună cu El, la o viață nouă, o viață din belșug. A avut loc o naștere din nou, o naștere din Duh, din Hristos prin care am primit o fire (natură) dumnezeiască, am devenit un fiu de Dumnezeu, un om nou, iar firea veche din Adam nu mai stăpânește viața mea, pentru că omul vechi a murit cu Hristos și acum a înviat un om nou în Hristos. Neprihănirea mea nu este câștigată de mine prin efort propriu, ci este neprihănirea lui Isus dată mie prin har și credință și o trăiesc dintr-o natură nouă, natura lui Isus Hristos, și toate cele vechi din viața mea s-au dus și lucrurile noi au învadat viața mea. Sunt o făptură nouă în Hristos.

   2 Corinteni 5:17.”Căci dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi.”

   Deci neprihănirea lui Hristos am primit-o ca ”dar” și răspuns credinței în Hristos și jertfa Lui, după ce prin har am fost iertați de tot trecutul cu blestemul păcatului adamic. De aceea un fiu de Dumnezeu nu se va bate în piept niciodată cu neprihănirea lui, pentru că nu este a lui, câștigată de el, ci câștigată cu preț de sânge, sângele sfânt a Celui sfânt din veșnicii, Domnul Isus Hristos. Un fiu de Dumnezeu, care are neprihănirea lui Hristos în el și o trăiește zi de zi, inevitabil va face fapte, faptele pregătite de Dumnezeu să le facă, faptele credinței.

   Efeseni 2:10.”Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți în Hristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.”

   Mulțumim Tată pentru că ne-ai iertat tot trecutul și sângele Domnului Isus ne-a curățat toate mizeriile, socotindu-ne neprihăniții Tăi fii, răscumpărați de Fiul Tău prea iubit Domnul nostru Isus Hristos. Amin!