„Orice amărăciune… să piară din mijlocul vostru.” (Efeseni 4:31)

     Imperativul acesta „orice amărăciune… să piară din mijlocul vostru” ne duce cu gândul la un chirurg care extirpă o tumoare malignă pentru a salva viața unui pacient. Un alt verset, „luaţi seama bine… pentru ca nu cumva să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune” (Evrei 12:15), ne poruncește să fim vigilenți ca nu cumva o sămânță minusculă de amărăciune să prindă rădăcină și să răsară, cauzând probleme. Amărăciunea poate avea nenumărate cauze: un părinte absent sau abuziv pe care nu-l putem ierta; un divorț urât pe care continuăm să-l retrăim; vorbele neglijente ale unui prieten care nici măcar nu este conștient de efectele lor; un șef care ne-a trecut cu vederea la promovare… Care este răspunsul? Iartă, înainte ca problema să prindă rădăcini în emoțiile tale și să se hrănească din amintirile tale! Apostolul Pavel scrie: „fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:31-32). Cu cât mai repede faci lucrul acesta, cu atât mai bine! Faptul că nutrești sentimente de amărăciune nu va schimba cealaltă persoană, dar te va schimba pe tine… și nu în bine! Cea mai grea povară pe care o vei purta vreodată este invidia. Ea te va face o persoană neplăcută pentru ceilalți, deoarece dorința ta arzătoare este să vezi că persoana vinovată va fi pedepsită, mai ales când cineva drag este victima. Iată ce se întâmplă: Satan apare în peisaj și te convinge că nu e greșit să ai resentimente. La urma urmelor, nu faci decât să te protejezi ca să nu mai fi rănit din nou, nu-i așa?! Într-un astfel de moment, faci cercetări, îți justifici poziția și trăiești confortabil cu resentimentul. Și vei trăi așa, până te va distruge! Însă nu trebuie să ți se întâmple așa ceva, deoarece nu există o emoție atât de adânc înrădăcinată încât harul lui Dumnezeu să nu poată ajunge și s-o scoată afară. Așadar, cuvântul lui Dumnezeu pentru tine astăzi este acesta: „orice amărăciune… să piară din mijlocul vostru.”