„Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere…” (2 Timotei 1:7).

     În timpul Revoluției Americane, Spania a preluat controlul asupra insulelor Bahamas. În aprilie 1783, Andrew Deveaux, un locotenent colonel din Carolina de Sud, a recrutat câțiva militari și coloniști din Insula Harbour pentru a recuceri capitala Nassau, folosind o strategie înțeleaptă. Deveaux era însoțit de numai două sute douăzeci de oameni, șase nave și 150 de muschete, o forță mult mai mică decât cea a spaniolilor (600 de soldați), însă a reușit să pună stăpânire pe insulă printr-o stratagemă foarte ingenioasă. Spaniolii priveau cum bărcile transportau în mod repetat încărcătură după încărcătură, de oameni, de pe navele lui Deveaux spre poziția lor de defensivă de pe țărm. Ceea ce spaniolii nu știau era că aceeași oameni mergeau și înainte și-napoi, stând în picioare în călătoria spre insulă și întinzându-se pe burtă, în călătoria spre nave. Comandantul trupelor spaniole, temându-se de o înfrângere din partea unei forțe mai numeroase decât a lor și crezând că se află într-o poziție de vulnerabilitate, s-a predat. Șocant, nu-i așa? Când cedezi în fața fricii, deja ești înfrânt. Oamenii guvernați de frică rămân acolo unde se simt în siguranță. Și e trist, întrucât nu-și pot atinge potențialul rămânând acolo. Shakespeare a spus: „Îndoielile noastre sunt trădătorii care ne fac să pierdem ceea ce altfel am câștiga, prin faptul că ne inoculează frica de-a încerca.” Ce ai încerca să faci, în viață, dacă ai fi sigur că nu poți da greș? Dar înainte de-a răspunde, poate că e bine să iei seama la cuvintele împăratului David: „Vrăjmaşii mei dau înapoi, în ziua când Te strig: ştiu că Dumnezeu este de partea mea” (Psalmul 56:9). Cuvântul de ordine pentru tine acum este: crede că Dumnezeu este de partea ta în acest moment, apoi du-te și fă lucrurile pe care îți este frică să le faci!