„Când vă rugaţi, să nu bolborosiți… ca păgânii…” (Matei 6:7).

     Cunoscându-ne tendința de a complica lucrurile, Domnul Isus ne-a învățat: „Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe vor fi ascultați. Să nu vă asemănați cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.” (Matei 6:7-8). Prin faptul că Domnul Isus a folosit expresia „bolborosiți aceleași vorbe”, El a vrut să ne învețe că rugăciunea nu trebuie să fie lungă, spusă cu voce tare sau bine alcătuită. Și pentru că a spus și „Tatăl vostru știe de ce aveți trebuință, mai înainte ca să-I cereți voi”, Domnul Isus ne invită să descoperim o promisiune biblică ce corespunde nevoilor noastre și să ne bazăm pe ea. Charles Swindoll își folosește timpul petrecut în mașină ca să se roage; iată ce a consemnat el în acest sens: „De multe ori vorbesc cu Dumnezeu cu voce tare. Uneori îi cânt. Ocazional, întreaga mea rugăciune o rostesc în mintea mea. De fiecare dată când mă dedic rugăciunii, observ că Dumnezeu devine centrul atenției mele, și nu o zbatere personală. Prin rugăciune sunt eliberat de îngrijorare. Mă eliberez de tot ce mă ține captiv, așa că pot să mă pierd în măreția prezenței Sale și în bucuria slujirii. Când ajung la destinație, sunt plin de elan pentru a face ce Îi este pe plac lui Dumnezeu. Îmi dau seama că sunt înviorat, eliberat și pregătit. Mintea mea este concentrată. Inima mea este pregătită. Emoțiile mele sunt limpezite, și ceea ce mă tulbura când am început să conduc mașina nu mă mai preocupă. Rugăciunea a făcut să fie posibil lucrul acesta. Aș vrea să pot spune că folosesc fiecare deplasare ca timp de rugăciune. Dar, ca mulți alții, adeseori uit. Mintea mea se învârte de la o problemă la alta și în loc să mă rog, încep să mă tulbur. Câteodată sunt atât de neliniștit, încât nu-mi dau seama că ar trebui să nu mă mai îngrijorez, ci să încep să mă rog!” Așadar, fă din rugăciune un lucru simplu și frecvent.