„Frica de oameni este o cursă…” (Proverbele 29:25).

     Există o mulțime de lucruri care pot da dependență, cum ar fi: alcoolul, drogurile, relațiile intime, jocurile de noroc și chiar mâncarea. Însă știai că poți fi dependent și de aprobarea celorlalți? Când Moise a ales judecători ca să-l ajute la guvernarea poporului Israel, el le-a spus: „Să nu căutaţi la faţa oamenilor în judecăţile voastre; să ascultaţi pe cel mic ca şi pe cel mare; să nu vă temeţi de nimeni.” (Deuteronomul 1:17) E un sfat pe care ar fi trebuit să-l urmeze și apostolul Petru; citim în Galateni 2:12: „Înainte de venirea unora de la Iacov, el mânca împreună cu Neamurile; dar când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur.” „Dacă lui Petru i s-a întâmplat asta, de ce nu mi s-ar putea întâmpla și mie?” – întrebi tu. Când identitatea ta este împachetată în acceptarea de către alții, te pregătești pentru dependența de aprobarea lor, pentru că sentimentul valorii proprii este mereu la loc de frunte. Un renumit autor francez a spus: „Ne-am obișnuit atât de mult să purtăm măști în societate, încât până la urmă nu mai suntem în stare să ne recunoaștem.” Nu așa dorește Dumnezeu să trăiești! Aprobarea sau dezaprobarea cuiva nu te poate afecta – decât dacă-i dai credit. Domnul Isus a vorbit fără a simți nevoia de a crea o impresie; de aceea El a fost liber să rostească adevărul în dragoste. Cineva a subliniat, cu înțelepciune, că atunci când suntem tineri ne preocupă ceea ce cred ceilalți și încercăm să le fim pe plac; când ajungem la vârsta de mijloc, obosim să tot încercăm să fim pe placul tuturor; și pe măsură ce îmbătrânim și devenim mai înțelepți, ne dăm seama că, de cele mai multe ori, ceilalți nici măcar nu se gândeau la noi! Dar vor fi și momente când a fi pe placul lui Dumnezeu înseamnă a fi la dispoziția oamenilor – și atunci tu trebuie să accepți lucrul acesta!