„Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?” (Romani 2:4)

     O a doua întrebare sensibilă care necesită un răspuns este: „Nu-i așa că biserica este plină de ipocriți”? Cuvântul ipocrit provine din cuvântul grecesc pentru „actor.” Ipocrizia este „practica de a simula credințe, atitudini favorabile, sentimente sau virtuți, pe care persoana nu le are.” Cu alte cuvinte, ipocrizia înseamnă prefăcătorie și falsitate. Adevărata biserică a lui Isus Hristos este alcătuită din credincioși adevărați; ipocriții sunt „prefăcuții” care stau printre oamenii lui Dumnezeu. Chiar și Domnul Isus a avut unul printre cei doisprezece ucenici ai Săi: pe Iuda. Dar, să fim cinstiți: există și oameni care au părăsit biserica din cauza ipocriziei. Se pare că în biserică există și destui actori (mai ceva ca la Hollywood!) Ipocrizia atinge cote înalte în biserica modernă – dar fii cu mare băgare de seamă să n-o judeci. Pentru că există acea zicală care spune: „creștinii nu sunt perfecți, ei sunt doar iertați!” Înainte de a te apuca să faci judecăți în privința oamenilor care fac greșeli și care se luptă cu slăbiciuni, citește aceste cuvinte: „Aşadar, omule, oricine ai fi tu, care, judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi; căci prin faptul că judeci pe altul, te osândești singur; fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri. Ştim, în adevăr, că judecata lui Dumnezeu împotriva celor ce săvârşesc astfel de lucruri, este potrivită cu adevărul. Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri, şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu? Sau dispreţuieşti tu bogăţiile bunătăţii, îngăduinţei şi îndelungei Lui răbdări? Nu vezi tu că bunătatea lui Dumnezeu te îndeamnă la pocăinţă?” (Romani 2:1-4). Așadar, nu te îngrijora cu privire la ipocriții din biserică; Dumnezeu îi va cerne, separând „grâul” de „neghină” (vezi Matei 13:30); tu – ai grijă să nu te molipsești!