„Orice laudă, aceea să vă însufleţească.” (Filipeni 4:8)

     Să recunoaștem: nu trebuie să ne uităm prea departe ca să găsim motive să ne văicărim. Dumnezeu i-a pus pe Adam și pe Eva în paradis, unde au avut tot ce le trebuia pentru a fi fericiți. Dar spre ce și-au concentrat ei atenția? Spre singurul copac la care nu aveau acces! Dumnezeu a despărțit în două Marea Roșie în mod miraculos, i-a condus pe iudei prin pustie și le-a asigurat hrană din cer în fiecare zi, ca să nu le fie niciodată foame. Au apreciat ei lucrul acesta? Da, o vreme. „Au cântat laudele Lui. Dar au uitat curând lucrările Lui” (Psalmul 106:12-13). De aceea apostolul Pavel scrie: „tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească… Şi Dumnezeul păcii va fi cu voi” (Filipeni 4:8-9). Generalul Robbie Risner a descris cei șapte ani pe care i-a petrecut ca prizonier de război într-un lagăr vietnamez, ca fiind „esența disperării.” Dar a supraviețuit! Cum? S-a uitat plin de curiozitate printr-o scurgere din podeaua celulei sale și a văzut un fir de iarbă singuratic, singura pată de culoare în lumea sa lipsită de culoare. Numind-o „o transfuzie de sânge a sufletului,” Risner și-a început fiecare zi în rugăciune, întins pe podea, cu capul spre acel orificiu, concentrându-se la acel unic fir de iarbă. Când lucrurile nu merg bine în viața ta, tu trebuie să alegi un punct focal: teamă sau credință, disperare sau nădejde, probleme sau soluții. Chiar și atunci când problema nu este rezolvată așa cum ți-ar plăcea, când te concentrezi asupra lui Dumnezeu, El te ridică deasupra împrejurărilor în care te găsești și îți dă pace în mijlocul lor.