„Îţi voi da vistierii ascunse, bogăţii îngropate… Eu… Domnul care te chem pe nume…” (Isaia 45:3)

     Uneori Dumnezeu nu ne spune de ce se întâmplă anumite lucruri, pentru că El dorește să știm în Cine ne-am pus încrederea! În Psalmul 23, David începe prin a vorbi despre Dumnezeu: „Domnul este Păstorul meu”… și ajunge să vorbească cu El: „Tu ești cu mine.” Ce s-a întâmplat pe parcurs? David a învățat că indiferent cât de întuneric este pe drum, Domnul este alături de noi ca să ne conducă. El a descoperit că e mai bine să treci prin vale cu Dumnezeu, decât să stai pe vârf de munte singur. Dumnezeu nu ne luminează mereu cărarea, însă El promite: „Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine şi râurile nu te vor îneca” (Isaia 43:2). Când ai impresia că mai jos de atât nu se poate, sau că te-ai afundat până peste cap, invocă această promisiune a Lui! Iov a avut multe întrebări fără răspuns, dar când a început să înțeleagă diferența dintre rațiune și relație, el i-a mărturisit lui Dumnezeu: „Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut” (Iov 42:5). Când nu găsești nicio explicație, nu presupune că întunericul este întotdeauna lucrarea diavolului. Uneori, e unul dintre cele mai bune instrumente prin care Dumnezeu te învață. „Într-a patra strajă din noapte, a mers la ei umblând pe mare… Când L-au văzut ei umblând pe mare, li s-a părut că este o nălucă şi au ţipat, pentru că toţi L-au văzut şi s-au înspăimântat… Ei au rămas uimiţi şi înmărmuriți.” (Marcu 6:48-51) Ajungi să-L cunoști pe Domnul atunci când treci cu El prin furtuni. Psalmistul a spus: „nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine, ci noaptea străluceşte ca ziua, şi întunericul ca lumina.” (Psalmul 139:12). Așadar, în loc să fugi de problemele tale, mai bine roagă-L pe Dumnezeu să-ți dezvolte acea „vedere nocturnă” și să-ți arate „vistierii ascunse și bogăţii îngropate”!