„Voi umbla cu inima fără prihană, în mijlocul casei mele.” (Psalmul 101:2)

     Profetul Natan i-a zis împăratului David, după ce acesta a păcătuit cu Bat-Șeba: „Acum, niciodată nu se va depărta sabia din casa ta…” (2 Samuel 12:10) Și așa a fost! Fiul său Amnon a necinstit-o pe Tamar, sora lui vitregă, și pentru că David își pierduse autoritatea morală în familie, nu a făcut nimic în această privință. Adonia, un alt fiu al său, a pus la cale o lovitură de stat, deoarece „tatăl său nu-l mustrase niciodată în viaţa lui, zicând: „Pentru ce faci aşa?” (1 Împărați 1:6) Dacă a existat vreodată un moment în care David trebuia să fie soț și tată, acesta a fost. Ca lider, el a unificat Israelul, a câștigat războaie și a adus Chivotul legământului înapoi în Ierusalim. Dar a fost falimentar în ce privește propria familie! Nu e de mirare că mai târziu „David a suit dealul măslinilor… plângând…” (2 Samuel 15:30) Când a auzit de moartea neașteptată a fiului său Absalom, a strigat: „Cum n-am murit eu în locul tău!…” (2 Samuel 18:33) Și când el însuși s-a confruntat cu moartea, în loc să trimită după soțiile și copiii săi, slujitorii lui au angajat o „fată… foarte frumoasă… (care) a îngrijit pe împărat…” (1 Împărați 1:4) Își înstrăinase propria familie, și a murit în brațele unei străine! E prea târziu să mai schimbăm istoria lui David – dar nu e prea târziu să schimbi istoria ta! Dacă ai succes în carieră, dar nu și în familie, realizările tale vor fi fără valoare. Pe lângă relația ta cu Dumnezeu, prioritatea ta trebuie să fie manifestarea dragostei față de soțul sau soția ta și dedicarea față de copiii pe care îi ai în grijă. După toate necazurile îndurate, David a scris: „Voi umbla cu inima fără prihană, în mijlocul casei mele.” Din nefericire, neprihănirea lui David a venit târziu, și consecințele au fost grave. Prin harul lui Dumnezeu, însă – istoria ta poate fi alta!