„Priviţi… spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.” (Isaia 51:1)

     Dacă vrei să câștigi oameni pentru Hristos, nu vei reuși afișând o atitudine de sfânt. Din nefericire, așa îi vede societatea pe mulți creștini; inimile lor sunt acolo unde trebuie, dar abilitatea lor de a relaționa corespunzător, cu afecțiune față de cei din afara cercului lor este minimă, și asta nu-L onorează pe Dumnezeu. Dacă vrei ca oamenii să răspundă la Evanghelie, ia exemplul apostolului Pavel: „M-am făcut robul tuturor, ca să câştig pe cei mai mulţi… M-am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei.” (1 Corinteni 9:19-22) Acum, înainte de-a te neliniști din cauza faptului că Pavel a fost prea blând cu păcatul, el ne lămurește: „Am fost slab cu cei slabi, ca să câştig pe cei slabi. M-am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mântuiesc pe unii din ei. Fac totul pentru Evanghelie, ca să am şi eu parte de ea.” (1 Corinteni 9:22-23) Pavel a putut avea relații cu necredincioșii fără să le aprobe stilul de viață, pentru că și-a amintit cum a fost el însuși înainte ca Dumnezeu să-l transforme, pe drumul spre Damasc. Este vorba despre acea smerenie care vine numai când te uiți în urmă și îți aduci aminte de „groapa din care ai fost scos.” (Isaia 51:1) Faptul că a fost recipientul harului lui Dumnezeu l-a ajutat pe Pavel să scrie (1 Timotei 1:15-16, parafrazez): „Iată un cuvânt pe care îl puteți pune la inimă… Isus a venit în lume ca să-i mântuiască pe păcătoși. Eu sunt dovada – păcătosul public numărul 1! Nu aș fi reușit niciodată, dacă nu ar fi fost mila Lui!” Așadar, adu-ți aminte astăzi cum erai înainte de a-L întâlni pe Hristos!