„’Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti’, zice Domnul.” (Romani 12:19)

     S-ar putea să crezi că ai iertat pe cineva, dar deși a trecut multă vreme de-atunci, tu încă să-i porți pică. Iată câteva indicii care să-ți arate dacă mai ai de lucru la acest capitol: Când te gândești la persoana care te-a rănit, te umpli de resentimente? O eviți? Retrăiești incidentul în mintea ta și în conversație? Profiți de orice ocazie pentru a-i reaminti ce a făcut? Dacă da, știi ce faci tu de fapt? Îți justifici o atitudine de neiertare! Există două lucruri pe care Dumnezeu nu le va împărți cu nimeni: 1) Lauda care I se cuvine; „Slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea mea idolilor” – Isaia 42:8. 2) Dreptul de a se răzbuna. Apostolul Pavel scria: „Nu vă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: „Răzbunarea este a Mea; Eu voi răsplăti” zice Domnul. Dimpotrivă: dacă îi este foame vrăjmaşului tău, dă-i să mănânce; dacă-i este sete, dă-i să bea; căci dacă vei face astfel, vei grămădi cărbuni aprinşi pe capul lui.” Nu te lăsa biruit de rău, ci biruie răul prin bine.” (Romani 12:19-21). Așadar, iartă, încredințează situația în mâna lui Dumnezeu și fii sigur că El o va rezolva! Când Hristos „era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.” (1 Petru 2:23). Resentimentul te ține legat în lanțuri de persoana care ți-a greșit și ajungi să fii ostatic. Când rămâi blocat pe ceea ce au făcut părinții tăi, soțul sau soția ta, sau pe faptul că un coleg de serviciu a primit aprecierea pentru munca făcută de tine, sau pe ceea ce a spus (sau nu a spus) cineva despre tine, tu – nu ei! – devii nefericit; fierbi de mânie, iar ei nici măcar nu știu că ești supărat! Nu lăsa pe nimeni să-ți controleze viața în acest fel. Iartă, și mergi mai departe!