„Veniţi singuri la o parte, într-un loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin.” (Marcu 6:31)

     Doi bărbați s-au luat la întrecere pentru a vedea care dintre ei poate doborî mai mulți copaci, într-o singură zi. Unul era mai înaintat în vârstă și mai experimentat, iar celălalt era mai viguros dar mai puțin experimentat. Și tocmai lucrul acesta a fost decisiv! Bărbatul mai tânăr a lucrat continuu vreo 8 ore, și la sfârșitul zilei avea un total de douăzeci și cinci de copaci doborâți. Crezând că celui mai în vârstă îi lipsește vitalitatea și tinerețea, s-a așezat, deplin încrezător că va câștiga. Între timp, bărbatul mai în vârstă, care a făcut câte o pauză de 10 minute la fiecare oră, a ajuns la sfârșitul zilei să aibă patruzeci de copaci doborâți! Șocat, cel tânăr l-a întrebat: „Cum e posibil, omule? Eu nu m-am oprit, iar tu te-ai oprit câte 10 minute după fiecare oră – și totuși ai tăiat aproape de două ori mai mulți copaci decât mine!” Bărbatul mai în vârstă i-a răspuns: „De fiecare dată când mă așezam pentru 10 minute, eu am făcut două lucruri: în primul rând m-am odihnit și mi-am reîncărcat bateriile; iar în al doilea rând, mi-am ascuțit toporul. Da, tu ai muncit mult, dar ai lucrat cu o secure tot mai tocită!” Putem învăța fiecare o lecție importantă de aici. Pentru a reuși în lucrul pe care ni l-a încredințat Dumnezeu să-l facem în viață, trebuie să facem și noi întotdeauna aceste două lucruri: 1) Să ne facem timp pentru odihnă și pentru reînnoire. Nu putem mereu să dăruim și să cheltuim; trebuie să ne și oprim și să asimilăm. Asta înseamnă rugăciunea și citirea Bibliei: ele restaurează ceea ce viața ne răpește. 2) Să ne păstrăm mintea ageră. Când securea noastră se tocește, trebuie să consumăm mai multă energie și rezultatele vor fi mai slabe. Așadar, să ne facem timp să ne odihnim, și să ne păstrăm mintea ageră!