„Vei izbăvi totul.” (1 Samuel 30:8)

     Într-o zi, amaleciții au pus la pământ cetatea natală a împăratului David, arzându-o până la temelie și luând familiile captive. În această scenă de „mare strâmtorare”, David și oamenii săi „au ridicat glasul, şi au plâns până n-au mai putut plânge.” (1 Samuel 30:4). Dumnezeu te va lăsa să-ți plângi pierderile pentru că este ceva sănătos, însă nu te va lăsa să rămâi prea mult în stadiul acesta. Așa că, Dumnezeu i-a zis lui David: „Urmăreşte-o, căci o vei ajunge şi vei izbăvi totul.” (vers. 8). Oare David și poporul său au primit înapoi tot ce au pierdut? Da, și mult mai mult pe lângă acestea – căci Dumnezeul nostru nu este numai un Dumnezeu al restaurării, ci și un Dumnezeu al abundenței. S-ar putea să spui: „Îmi este atât de rușine de toți anii pe care i-am pierdut.” Dar Dumnezeu a creat timpul și El îți poate acorda timp în care să lucrezi pentru El. „Vă voi răsplăti astfel anii pe care i-au mâncat lăcustele… oştirea Mea cea mare pe care am trimis-o împotriva voastră. Veţi mânca şi vă veţi sătura, şi veţi lăuda Numele Domnului, Dumnezeului vostru, care va face minuni cu voi, şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară!” (Ioel 2:25-26) Să reținem cuvântul „a se sătura.” Când Dumnezeu te binecuvântează, El nu o face cu pipeta sau cu rația. Nu! Când El te binecuvântează, tu poți exclama: „Dragostea Lui nu are limită, Harul Lui nu are măsură, Puterea Lui nu are graniță. Din bogățiile Sale infinite, prin Hristos, El toarnă, și toarnă, și iarăși toarnă!” Încă de când Adam și Eva au eșuat în Grădina Edenului, dorința și planul lui Dumnezeu a fost acela de a ne da înapoi ceea ce am pierdut. Așadar, vino azi la El, și lasă ca restaurarea să înceapă.